O analiza de sange ar putea ajuta la depistare bolii Alzheimer cu 16 ani inainte de aparitia simptomelor

Echipa de oameni de stiinta de la Facultatea de Medicina a Universitatii Washington din Missouri, SUA, si Centrul pentru Boli Neurodegenerative din Germania a studiat peste 400 de persoane inrolate in studiul DIAN (Dominantly Inherited Alzheimer's Network), 247 purtatoare ale unei variante genetice cu debut precoce si 162 care nu prezentau risc mostenit. De la participanti au fost prelevate mostre de sange si de asemenea acestia au fost supusi unor tomografii si au completat teste cognitive. Aproape jumatate dintre ei au fost evaluati de mai multe ori, in general la un interval de doi sau trei ani.

Cercetatorii au descoperit ca in cazul subiectilor purtatori ai mutatiei genetice, nivelurile unei proteine erau initial mai ridicate si au crescut cu timpul. Spre deosebire de acestia, la persoanele care prezentau forma sanatoasa a genei respective nivelurile proteinei au fost reduse si, in general, s-au mentinut constante, aceasta diferenta putand fi detectata cu 16 ani inainte de aparitia simptomelor.

In plus, in urma analizarii tomografiilor participantilor, s-a descoperit ca nivelurile proteinei respective au crescut in pas cu viteza cu care precuneusul - o zona din creier implicata in procesul memoriei - s-a subtiat si s-a micsorat.

Pentru a afla daca nivelurile acestei proteine din sange ar putea fi utilizate pentru prevederea declinului cognitiv, cercetatorii au colectat date despre 39 de persoane purtatoare ale mutatiei genetice cand acestea au revenit la clinica, in medie la doi ani dupa ultima lor vizita. Astfel, s-a descoperit ca subiectii ale caror niveluri ale proteinei crescusera anterior rapid prezentau cel mai ridicat risc de atrofie cerebrala si de diminuare a abilitatilor cognitive.

O varietate de leziuni neurologice pot provoca patrunderea proteinei neurofilament-usor (NF-L) din neuroni in sange. Nivelurile acestei proteine sunt ridicate la persoanele diagnosticate cu dementa cu corpi Lewy si boala Huntington, scrie Agerpres.

''Va fi important sa se confirme rezultatele noastre in cazul bolii Alzheimer cu debut tardiv si sa se defineasca perioada de timp la care trebuie evaluate schimbarile la nivel de neurofilament pentru predictibilitatea clinica optima'', a notat unul dintre autorii cercetarii, Mathias Jucker, conducatorul studiului DIAN in Germania.

Citeste si:

Cum a înfometat Stalin Ucraina. Analiză Politico

Aceste constatari ar putea fi aplicate intr-o buna zi de cercetatori pentru identificarea rapida si accesibila din punct de vedere financiar a leziunilor creierului atat la persoanele cu risc de boala Alzheimer, cat si la cele cu alte afectiuni neurodegenerative, precum scleroza multipla, leziuni cerebrale traumatice sau accident vascular cerebral.

Concluziile studiului au fost publicate in jurnalul stiintific Nature Medicine.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe