Intr-un comunicat publicat la finalul sinodului, Patriarhia a anuntat ca "isi reinnoieste decizia deja luata si conform careia Patriarhia ecumenica va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei".

Dupa independenta Ucrainei, in 1991, si prabusirea Uniunii Sovietice, Filaret, fost ierarh al Patriarhiei Moscovei, a infiintat o Biserica Ortodoxa Ucraineana, autoproclamandu-se patriarh al acesteia, ceea ce a dus la excomunicarea lui de catre Moscova.

Presa ucraineana saluta o "lovitura serioasa" data influentei Moscovei

Aceasta decizie, ce pune capat tutelei religioase ruse in Ucraina dupa 332 de ani, "va avea o importanta istorica atat pentru tara noastra, cat si pentru Moscova", isi exprima entuziasmul cotidianul ucrainean Den, potrivit Agerpres.

Pozitia Bisericii Ortodoxe Ruse in lume "a slabit semnificativ", in timp ce Rusia a suferit "o lovitura serioasa", adauga ziarul.

"Avem independenta religioasa, dar trebuie sa ne-o luam", potrivit site-ului de stiri Glavkom.

"Mingea se afla in terenul ucrainenilor: vom reusi sa cadem de acord rapid? Constantinopolul asteapta acum unificarea Bisericilor ucrainene si alegerea unui patriarh", noteaza sursa.

Cotidianul ucrainean Segodnia subliniaza la randul sau apelul Patriarhiei de la Constantinopol ca "toate partile sa se abtina de la confiscarea cladirilor religioase" apartinand altei comunitati, in timp ce credinciosii Patriarhiei Moscovei sunt deja ingrijorati de operatiunile prin care li se vor lua bisericile din Ucraina.

"Sinodul de la Istanbul i-a legalizat pe schismaticii de la Kiev", titreaza la randul sau cotidianul rus Nezavissimaia Gazeta, exprimandu-si ingrijorarea fata de o viitoare "fuga" a credinciosilor Patriarhiei Moscovei spre noua Biserica ucraineana independenta.

"Constantinopolul a luat Kievul de la Moscova", rezuma ziarul rus Kommersant, subliniind ca aceasta decizie va avea consecinte asupra ortodoxiei in ansamblu.

Cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta prezice la randul sau "inceputul unui lucru terifiant", apreciind ca Patriarhia de la Constantinopol "a trecut linia rosie" prin decizia sa.

La randul sau, ziarul de opozitie Novaia Gazeta nuanteaza, subliniind ca "Sinodul de la Constantinopol a facut un pas in directia autocefaliei Bisericii ucrainene", dar ca "problema nu este solutionata definitiv".

Ortodocsii din Ucraina sunt impartiti: o parte apartin Bisericii alipite la Patriarhia Moscovei, iar cealalta parte este fidela Patriarhiei de la Kiev, autoproclamata dupa obtinerea independentei tarii in 1992.

Biserica dependenta de Patriarhia Moscovei este cea mai mare comunitate religioasa prin numarul de parohii, dar tot mai multi ucraineni se alatura Bisericii Patriarhiei de la Kiev.

Rusia va "apara interesele ortodocsilor" in caz de tulburari in Ucraina

Rusia va 'apara interesele ortodocsilor' in caz de tulburari religioase in Ucraina dupa recunoasterea de catre Patriarhia Constantinopolului a unei Biserici independente de tutela Patriarhiei Moscovei, autorizand practic autocefalia Bisericii Ucrainei, a anuntat vineri Kremlin, potrivit AFP si Reuters.

'Daca vor avea loc actiuni ilegale, atunci bineinteles, la fel cum Rusia protejeaza interesele rusilor si vorbitorilor de limba rusa de pretutindeni, va apara si interesele ortodocsilor. Este o pozitie fundamentata si de inteles', a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Rusia este pregatita sa apere interesele ortodocsilor din Ucraina prin masuri politice si diplomatice daca Kievul nu va reusi sa-i tina in frau pe radicali", a insistat Peskov, comentand amenintarile nationalistilor ucraineni de a ocupa lacasurile de cult ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, subordonata Patriarhiei Moscovei, informeaza TASS.

Patriarhia ecumenica de la Constantinopol, cea mai inalta autoritate canonica din lumea ortodoxa, a anuntat ca recunoaste independenta Bisericii Ortodoxe Ucrainene, in pofida opozitiei din partea Patriarhiei Moscovei, precum si din partea Kremlinului.

Aceasta protectie a ortodocsilor se va face prin 'mijloace exclusiv politice si diplomatice', a subliniat Peskov, adaugand:'aceasta in cazul in care autoritatile ucrainene nu reusesc sa mentina situatia sub control si in limitele legalitatii, daca situatia devine urata si violenta'.

"Am avertizat in repetate randuri ca suntem foarte ingrijorati de aceste decizii care provoaca o schisma in ortodoxie", a continuat Peskov, sustinand ca Biserica Ortodoxa Rusa nu intentioneaza sa se 'amestece in dialogul dintre biserici' in Ucraina.

"Ortodoxia este una dintre religiile din Rusia si tot ceea ce se intampla in lumea ortodoxa face obiectul unei atentii deosebite din partea guvernului rus", a subliniat el.

Patriarhia Constantinopolului a decis joi recunoasterea unei Biserici ortodoxe independente in Ucraina, punand capat celor 322 de ani de tutela religioasa rusa, dar punand si intrebarea despre viitorul a milioane de credinciosi in aceasta tara, unde Biserica Ortodoxa Rusa se bucura de o influenta inca mare.

Autoritatile ucrainene au incercat sa linisteasca opinia publica, afirmand ca vor sa evite un 'razboi religios' si ca guvernul va respecta alegerea parohiilor care decid sa ramana loiale Patriarhiei Moscovei.

In Ucraina, Biserica Ortodoxa este subordonata Patriarhiei Moscovei

In Ucraina, Biserica Ortodoxa subordonata Patriarhiei Moscovei este cea mai mare comunitate religioasa prin numarul de parohii, dar tot mai multi ucraineni se alatura Bisericii subordonate Patriarhiei Kievului, autoproclamata dupa independenta tarii in 1991.

Deseori tensionata, relatia dintre aceste doua biserici a fost exacerbata de criza ruso-ucraineana marcata de anexarea Crimeii de catre Rusia in martie 2014, urmata de conflictul din estul separatist al Ucrainei, care a facut mai mult de 10.000 de morti.

Patriarhia Moscovei, care a denuntat o 'schisma' si o 'catastrofa', a avertizat ca in urma acestei decizii ar putea aparea probleme in Ucraina, cativa clerici ai parohiilor loiale Moscovei i-au chemat pe credinciosi sa fie gata sa-si apere bisericile si manastirile.