Premierul francez Manuel Valls a declarat joi seara pentru postul France 2 ca Franta nu va primi "mai multi de 30.000" de solicitanti de azil in cadrul planului europan de distribuire a acestora, relateaza AFP in pagina electronica.

"Comisia Europeana a propus (sa fie create) centre de primire pentru 160.000 de solicitanti de azil. Franta (...) a propus sa primeasca 30.000. Nu va primi mai multi", a subliniat seful Guvernului francez.

Potrivit planului CE adoptat marti de ministrii de Interne intr-o reuniune de urgenta la Bruxelles, Germania si Franta urmeaza sa accepte cele mai multe persoane - 31.443 si, respectiv, 24.031. Spania, Polonia si Olanda sunt urmatoarele - cu 14.931, 9.287 si, respectiv, 7.214 de azilanti, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca criterii populatia, economia, somajul si acceptarea in trecut a unor refugiati de catre statele membre. Romania urmeaza sa gazduiasca 6.351 de azilanti.

Liderii Uniunii Europene, afectate de o criza a migratiei fara precedent si disensiuni puternice in abordarea ei, au ajuns joi la un acord prin care sa consolideze controalele la frontiera pentru a usura afluxul si sa trimita un miliard de euro agentiilor ONU care ajuta refugiatii in O. Mijlociu.

Ajutoare suplimentare urmeaza sa fie acordate vecinilor Siriei, unde milioane de persoane s-au refugiat de la inceputul conflictului. Liderii UE au convenit, de asemenea, sa consolideze frontierele externe ale Uniunii.

Aproximativ jumatate de milion de migranti au sosit in Europa anul acesta, scotand la iveala disensiuni adanci in interiorul UE. Liderii europeni au convenit sa fie create centre speciale in tarile din prima linie a crizei in vederea primirii nou-venitilor, scrie MEDIAFAX.

Un nou summit a fost programat sa aiba loc in octombrie, iar Tusk si presedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker urmeaza sa-l primeasca pe presedintele turc Recep Tayyip Erdogan pe 5 octombrie.

Summitul de joi a dat Greciei si Italiei termen ca pana in noiembrie sa doteze cu personal centrele speciale in care nou-sositii sa fie inregistrati si amprentati, sa inceapa procesul de distribuire a sirienilor si altora susceptibili sa primeasca statut de refugiati catre celelalte state UE si sa-i deporteze pe imigrantii economici.

Deportarea este o cerinta a Germaniei si Frantei, dar si a unor foste tari comuniste ca Ungaria, Cehia si Slovacia, care au luptat sa nu fie obligate sa accepte cote de refugiati, o opozitie respinsa marti printr-o rara procedura de vot asupra unei probleme atat de sensibile in cadrul reuniunii ministrilor de Interne din UE.

Citeste si:
Război Israel-Hamas/Ursula von der Leyen: „Aclamarea teroriștilor...
Război Israel-Hamas/Ursula...

Insa acordurile nu pot face prea multe pentru a calma haosul si tensiunile care au izbucnit intre foste republici iugoslave inamice precum Serbia si Croatia sau sa incetineasca afluxul din Turcia catre Grecia.

Colectiv, liderii de la nivel national au fost mustrati de catre Comisia Europeana, care a demarat proceduri de infringement impotriva a 19 state europene pentru incalcarea legislatiei cu privire la azil. Comisia le-a cerut, tot miercuri, sa inverseze taierile finantarilor destinate Programului Alimentar Mondial.

Presedintele CE Jean-Claude Juncker a anuntat ca, per ansamblu, UE a dublat fondurile destinate gestionarii crizei migratiei, la un total de 9,5 miliarde de euro.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.