Peste 100.000 de persoane, intre care si presedintele Ungariei, Ader Janos, asista, sambata la pranz, la slujba de Rusaliile catolice oficiata pe Muntele Sumuleul Mic din Harghita.

Sambata dimineata, din Catedrala franciscana de la Sumuleu-Ciuc a fost scos stindardul purpuriu al localitatii, numit "labarum", care are o greutate de 25 de kilograme, acesta fiind purtat pana la altarul triplu de pe Muntele Sumuleul Mic. Slujba de Rusalii, oficiata de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi György, a inceput la ora 12.30, peste 100.000 de pelerini asistand la liturghie. Printre pelerini se afla si presedintele Ungariei, Ader Janos, impreuna cu sotia sa, Anita Herczegh.

Totodata, alti zeci de mii de credinciosi urca muntele spre locul de pelerinaj. Unii dintre acestia urca in genunchi si pe coate, desculti, pe coasta abrupta a muntelui, numita "Drumul Crucii".

Peste 2.000 de pelerini din Ungaria au ajuns, in acest an, in judetul Harghita, cu doua trenuri speciale - "Boldogasszony” (echivalentul denumirii latinesti "Beata Virgo" in limba maghiara - "Binecuvantata Fecioara” si o alta garnitura feroviara cu 16 vagoane - pentru a participa la procesiunea de Rusaliile catolice de la Sumuleu.

In Miercurea Ciuc si in imprejurimi nu mai exista niciun loc liber de cazare, camerele de la hoteluri si pensiuni fiind rezervate cu luni in urma, unele imediat dupa sarbatoarea Rusaliilor de anul trecut. Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Sumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrala si de Est si isi are originea in urma cu aproape patru secole si jumatate. Anul trecut, peste 100.000 de persoane au asistat la slujba de Rusalii oficiata pe Muntele Sumuleul Mic, peste 3.500 de pelerini venind din Ungaria.

In centrul pelerinajului se afla Fecioara Maria, a carei statuie a fost sculptata in lemn de tei intre anii 1510 si 1515 in stilul Renasterii transilvanene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie facatoare de minuni din lume.

Prima mentiune a statuii Maicii Domnului de la Sumuleu a parut in anul 1624, intr-un inventar al bunurilor Manastririi si Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, in insemnarile sale din 1776-1777.

Citeste si:
Victorie pentru premierul Viktor Orban. UE va debloca o finanţare...
Victorie pentru premierul...

Marea invazie turco-tatara din zona Ciucului, in 1661, a devastat si incendiat complexul manastiresc de la Sumuleu si Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oras Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luati in robie. Din altarul Maicii Domnului a fost salvata doar Statuia Fecioarei Maria care, dupa reconstruirea bisericii, in 1664, a fost asezata pe altarul principal, alaturi de statuile Sfintelor Ecaterina si Barbara. Potrivit unei legende, de atunci, in preajma unui pericol care ameninta secuimea, fata statuii se schimba, iar rana de pe obraz, pricinuita de sabia unui tatar, sangereaza.

Sute de vindecari miraculoase si de dorinte implinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovada stau numeroase obiecte din metal, din aur si din argint, donate de persoanele ale caror rugaciuni au primit ascultarea divina.

Citeste si:
Bilanț MAI pentru weekendul de Rusalii
Bilanț MAI pentru weekendul...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.