Filosoful si matematicianul francez René Descartes, autorul celebrului dicton "Cogito ergo sum" ("Cuget deci exist"), prezenta o excrescenta osoasa de aproximativ 5,4 centimetri patrati in zona sinusurilor, o tumoare benigna care nu a avut insa legatura cu moartea sa.

Scanarea craniului sau a fost realizata recent de o echipa condusa de specialistul francez in enigme medico-istorice Philippe Charlier, care a adaugat astfel numele lui Descartes pe lista "pacientilor" sai celebri, dupa Richard Inima de Leu, Agnès Sorel si Diane de Poitiers, informeaza AFP. Diagnosticul sau retrospectiv: un "osteom urias", care, in ciuda numele sau greu de simpatizat, desemneaza o tumoare benigna.

Rezultatele acestor investigatii au fost publicate vineri in revista medicala britanica The Lancet. Craniul autorului lucrarilor "Le Discours de la méthode" si "Méditations métaphysiques" este pastrat din 1821 la Muzeul de Istorie Naturala din Paris.

Scanarea craniului a evidentiat "o masa densa radio-opaca de 3 centimetri pe 1,8 centimetri in sinusul etmoidal drept", au explicat autorii studiului. Acest sinus reprezinta o cavitate in osul etmoid, in spatele radacinii nasului si intre fetele interne ale orbitelor oculare.
Cercetatorii au exclus mai multe diagnostice inainte de a-l pastra pe cel de "osteom urias", pe care o considera "cel mai putin grava dintre tumorilor sinusurilor faciale".

Osteomul urias genereaza simptome doar in 10% dintre cazuri. El poate sa determine o obstructie nazala, disfunctii ale sinusurilor (congestie, exces de mucus, modificarea mirosului), disfunctii lacrimale, hemoragii nazale, dureri faciale, dureri de cap si chiar tulburari de vedere in anumite cazuri.

Insa nimic asemanator nu a fost descris de biografii lui René Descartes, cu exceptia unui posibil episod izolat de migrena cu aura, in noaptea de 10 noiembrie 1619, caracterizata prin halucinatii vizuale si auditive bruste. Potrivit oamenilor de stiinta, tumorile benigne nu provoaca de obicei astfel de fenomene.

In ceea ce priveste originea posibila a osteomului urias, oamenii de stiinta evoca in special o malformatie, o consecinta a unui traumatism sau a unei inflamatii cronice. In orice caz, este foarte putin probabil, potrivit cercetatorilor, ca aceasta tumoare sa fi jucat vreun rol in moartea filosofului francez. René Descartes a murit la varsta de 54 de ani din cauza unei pneumonii, pe 11 februarie 1650, la Stockholm, in Suedia, unde a si fost inmormantat.

Citeste si:
10 bancuri inteligente care iti testeaza memoria
10 bancuri inteligente care...

In 1666, Franta a recuperat ramasitele sale pamantesti, cu exceptia craniului, care a fost furat de un gardian suedez, intristat de faptul ca Suedia ar putea sa fie complet privata de "ramasitele pamantesti ale unei persoane atat de celebre".

Disparitia craniului a fost constatata abia in 1818, cu ocazia unei noi inhumari, in biserica Saint-Germain-des-Prés. Marele chimist suedez Berzelius este acela care a recuperat craniul, cumparandu-l de la directorul unui cazinou suedez si predandu-l apoi Academiei Regale de Stiinte, in 1821.

Pentru medicul legist Philippe Charlier, René Descartes este "un pacient-test". Cazul sau "este bine documentat, avem portrete, descrieri medicale, sunt cunoscute circumstantele mortii sale". "Avem posibilitatea de a valida tehnicile de identificare medico-legale", a explicat el.

Citeste si:
Sunetul produs de craniu ar putea inlocui parolele
Sunetul produs de craniu ar...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.