Păsările şi mamiferele migratoare, care consumă multă energie traversând distanţe mari pentru a găsi hrană sau un loc de cuibărit, mor mai tinere decât speciile mai sedentare însă au mai mulţi descendenţi, potrivit unui studiu publicat marţi.

Publicat în Nature Communications, studiul a analizat peste 700 de specii de păsări şi 540 de mamifere, şi concluzionează că, din punct de vedere evolutiv, niciuna dintre strategii nu este mai bună decât cealaltă.

„Acestea sunt doar două moduri diferite de a face faţă problemelor existenţei”, a declarat unul dintre autori, Stuart Bearhop, profesor la Universitatea din Exeter, sud-vestul Marii Britanii.

„O modalitate constă în a trăi intens şi a muri tânăr, cealaltă constă în a trăi calm”, reproducându-se pe o perioadă mai lungă. Cele două metode se echilibrează reciproc, altfel un grup ar ajunge să-l domine pe celălalt, a mai spus profesorul Bearhop.

Unele specii trăiesc în ambele moduri. Vulturul cu cap negru, de exemplu, poate fi sedentar sau migrator. În ultimul caz, el trăieşte mai puţin, ajunge mai repede la maturitate şi are mai mulţi descendenţi.

Studiul a constatat că dimensiunea animalelor joacă, de asemenea, un rol în migraţie.

„Speciile de zburătoare migratoare (păsări, lilieci, ...) au adesea corpuri mai mici decât speciile mai sedentare, în timp ce speciile marine şi terestre migratoare tind să fie mai mari”, a mai spus prof. Bearhop, citat de Agerpres.

Mărimea le permite celor mai mari să stocheze suficientă energie pentru a acoperi distanţe mari, pe uscat sau pe mare, precizează studiul.


Despre autor:


Ultima actualizare: 18 Noiembrie 2020 - 03 : 11

Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.