Incredibil3 Iulie 201511:20

Lectura de 5 minute

Sonda spatiala europeana Rosetta a descoperit fenomenul care explica modul in care se formeaza coama cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita "Ciuri", informeaza site-ul publicatiei franceze Le Monde.

Oamenii de stiinta europeni au identificat una dintre sursele care stau la baza jeturilor de praf ce creeaza in jurul cometelor un anumit halou, care, la randul lui, se intinde in urma corpului ceresc formand o coada stralucitoare. Potrivit unui studiu realizat de o echipa de astronomi internationala, publicat in revista Nature, aparatele de fotografiat performante aflate la bordul sondei europene Rosetta, care analizeaza in cele mai mici detalii cometa "Ciuri" incepand din august 2014, au remarcat faptul ca acele jeturi de praf provin din numeroasele puturi aflata la suprafata corpului ceresc.

Acele gauri nu seamana deloc cu craterele vulcanice, desi sunt active: caldura Soarelui, in jurul caruia orbiteaza cometa, transforma in vapori bucatile de gheata si gazele carbonice de pe scoarta cometei, iar acei vapori iau cu ei in spatiul din jurul cometei particule de materie organica si silicati, formand astfel coama cometei. Acele jeturi tasnesc din peretii unor puturi profunde, care pot sa atinga diametre de pana la 200 de metri si adancimi la fel de mari. Instrumentul Osiris de la bordul sondei Rosetta a fotografiat acele emanatii provenind din peretii verticali ai puturilor de pe "Ciuri". Dintre cele 18 puturi studiate in detaliu intre iulie 2014 si decembrie 2014 sase sunt active.

"Este pentru prima data cand o legatura a fost stabilita intre morfologia si activitatea unei comete. Pana in prezent, nu dispuneam decat de modele"
, a reamintit Jean-Baptiste Vincent, cercetator la Institutul Max Planck din Germania si coordonator al studiului.

Sondele spatiale lansate de NASA, care au efectuat anterior cinci misiuni de survolare a unor comete, inclusiv Halley, Tempel 1 si Wild 2, nu aveau un grad de precizie suficient de mare pentru a identifica atat de clar originea acelor jeturi de praf cosmic. In schimb, anumite fotografii au dezvaluit suprafete presarate cu numeroase cratere, bazine si gauri, care au o origine misterioasa. Terenurile scobite sunt numeroase in Sistemul Solar, pe Luna sau Marte de exemplu, iar existenta lor se explica in general prin coliziunea cu asteroizi.

Totusi, cometele sunt corpuri ceresti prea mici pentru ca deformarile de relief sa fie atribuite impactului cu asteroizi. "Din punct de vedere statistic, ne asteptam sa gasim 3 sau 4 cratere de coliziune pe 67 P, adica mult mai putin decat cele 18 puturi deja identificate", a adaugat Jean-Baptiste Vincent.

Citeste si:
Apneea in somn, influentata de grasimea acumulata intr-o zona neglijat
Studiu: Apneea in somn,...

Cercetatorii europeni propun un mecanism intern pentru a explica aparitia acestor puturi. Ei au remarcat mai intai ca vaporizarea ghetii si chiar eroziunea nu reusesc sa dea nastere unor astfel de excavatii. Ar fi nevoie de 7.000 de ani pentru a reusi, in conditiile in care nucleul cometei se afla suficient de aproape de Soare, fiind deci activ, de doar 60 de ani. Ar fi nevoie deci de o solutie mai "violenta". Savantii si-au imaginat astfel un nou scenariu, potrivit caruia cavitatile aparute la suprafata se prabusesc brusc si formeaza puturi cilindrice.

Misiunea sondei spatiale Rosetta, care a permis coborarea pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko a robotului Philae, va fi prelungita pana la sfarsitul lunii septembrie 2016, a anuntat recent Agentia Spatiala Europeana (ESA). La finalul misiunii sale, sonda europeana va "cobori" cel mai probabil pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita "Ciuri", aflata in prezent la o distanta de 295 milioane de kilometri de Terra. Dupa acel moment, cometa se va indeparta din nou de Soare, iar instrumentele de la bordul sondei Rosetta nu vor mai beneficia de suficient de multa energie solara pentru a functiona corect.

Robotul Philae i-a surprins pe oamenii de stiinta de la Agentia Spatiala Europeana (ESA), la jumatatea lunii iunie, dupa ce a iesit din "hibernare" si a transmis un semnal catre Terra. Robotul a realizat o coborare istorica pe cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumita "Ciuri", in noiembrie 2014, insa structura sa a avut de suferit intrucat, dupa ce a efectuat doua salturi pe suprafata corpului ceresc, Philae s-a pozitionat intr-o zona lipsita de lumina, iar bateriile sale solare s-au descarcat, scrie MEDIAFAX.

Totusi, in cele 64 de ore in care a functionat dupa plasarea pe cometa, micul robot a putut sa radiografieze interiorul acesteia, sa-i studieze magnetismul, sa realizeze imagini cu solul si sa analizeze moleculele complexe de la suprafata. Potrivit specialistilor de la Centre National d'Etudes Spatiales (CNES), agentia spatiala franceza, misiunea sa este realizata in proportie de 80%. Oamenii de stiinta spera ca esantioanele ce vor fi obtinute de Philae prin foraj la nivelul scoartei acestei comete - ce are un diametru de 3-5 kilometri - vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Citeste si:
"Luna de zapada", eclipsa de luna si aparitia "Cometei de Anul Nou"
"Luna de zapada", eclipsa de...

Sonda europeana Rosetta este primul vehicul spatial care a reusit sa ajunga pe orbita unei comete, aflata la o distanta de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns langa cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko in luna august 2014, dupa o calatorie de peste zece ani prin spatiu si va ramane pe orbita ei timp de minimum un an.

Lansata in 2004, misiunea Rosetta a Agentiei Spatiale Europene (ESA) este dedicata aflarii mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut sa joace un rol determinant in aparitia vietii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri ceresti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodata ale suprafetei unei comete.

In septembrie 2016, Rosetta ar trebui sa efectueze o coborare in spirala pe cometa, sa realizeze numeroase fotografii, pana in momentul prabusirii pe corpul ceresc, care va pune capat acestui experiment stiintific. Plasarea unui robot pe o cometa aflata la o distanta de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezinta o premiera in istoria explorarii spatiale si un punct culminant al unei misiunii care a inceput in urma cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetatori pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 tari europene si Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spatiale.

Citeste si:
Dupa zeci de ani de cautari, oamenii de stiinta au identificat...
Dupa zeci de ani de cautari,...



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.