Primavara este mai scurta cu circa 30 de secunde cu fiecare an care trece, o consecinta a precesiunii, un efect ce consta intr-o "clatinare" a Pamantului in timpul miscarii de rotatie in jurul propriei axe, sub influenta atractiei gravitationale a Soarelui si a Lunii.

Scurtarea cu aproximativ 30 de secunde anual a primaverii este o consecinta a precesiunii, dar cei mai multi oameni nu vor observa nicio modificare in timpul vietii, potrivit cercetatorilor.

Oamenii de stiinta spun ca scurtarea duratei primaverii este, in principal, o consecinta a modului in care axa Terrei se clatina, extrem de incet. Miscarea este asemanatoare, partial, cu cea a unui titirez, a carui axa de rotatie nu ramane stabila mereu in timpul rotirii, ci se inclina si descrie, la fiecare cateva secunde, un cerc, cu unul dintre capete, in timp ce celalalt ramane fix. In cazul Terrei, acest efect de precesiune dureaza circa 26.000 de ani per ciclu.

Totusi, nu exista motive de ingrijorare, pentru ca efectul cresterii duratei unor anotimpuri si al scurtarii altora nu devine sesizabil decat in mii de ani. Potrivit calculelor specialistilor, cea mai scurta primavara va fi undeva in jurul anului 6430. Potrivit unui tabel intocmit de Larry Gerstman, astronom amator din New York, in 2015, vara va fi cel mai lung anotimp din punct de vedere astronomic, cu o durata de 93,65 de zile, urmat de primavara, cu 92,76 de zile, toamna, cu 89,84 de zile, si iarna, cu 88,99 de zile, scrie MEDIAFAX.

Retail jobs

Analizand cifrele obtinute in urma calculelor pentru durata anotimpurilor din anul 3000 (primavara - 91,97 zile, vara - 93,92 zile, toamna - 90,61 zile si iarna - 88,74 zile), se observa clar ca peste circa o mie de ani, in emisfera nordica, primavara si iarna se scurteaza, iar vara si toamna dureaza mai mult.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.