Dietele bogate in grasimi, zahar si sare provoaca modificari ale mecanismului de functionare al genelor, schimbari care sunt practic ireversibile.

Distrugerile provocate de alimentatia nesanatoasa pot dura toata viata, chiar si dupa adoptarea la un moment dat a unei diete sanatoase, sustin cercetatorii. Oamenii de stiinta sugereaza ca alimentele bogate in grasimi, zahar si sare schimba modul de functionare al genelor si nici macar inlocuirea produselor nesanatoase cu fructe, legume si peste nu poate repara raul facut.

Testele efectuate asupra soarecilor au aratat ca animalele hranite cu alimente nesanatoase au continuat sa fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar si dupa administrarea unui tratament, pentru ca functiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept "epigenetica".

"Sper ca acest studiu demonstreaza importanta schimbarilor induse in comportamentul genelor si incurajeaza efectuarea de mai multe cercetari privind interactiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adaugarea unui compus chimic numit grup metil in structura ADN, n.r.) si diverse maladii", a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetator la Universitatea din Leiden, Olanda.

In cadrul studiului, soareci modificati genetic care erau predispusi la a suferi de ateroscleroza - ingrosare si rigidizare a arterelor care duc la reducerea fluxului sangvin bogat in oxigen - au fost hraniti fie cu alimente bogate in grasimi si colesterol, fie cu alimente sanatoase.

Dar, dupa tratament, inclusiv o scadere a nivelului de colesterol din sange si o schimbare a dietei, teste efectuate asupra maduvei osoase a soarecilor hraniti initial nesanatos au aratat ca animalele prezentau inca diferente majore in ce priveste sistemul imunitar si sufereau de forme mai grave de ateroscleroza, scrie MEDIAFAX.

"Stim de multa vreme ca stilul de viata si nutritia influenteaza functia sistemului imunitar. Capacitatea istoricului nutritional de a avea efecte durabile asupra celulelor imunitare demonstrata in acest studiu ar putea avea implicatii profunde in domeniul tratamentelor pentru boli ce au legatura cu sistemul imunitar. Durata acestor modificari este foarte importanta si trebuie aflata si va fi interesanta studierea efectelor medicamentelor care pot induce modificari epigenetice", a spus John Wherry, redactor-sef adjunct al Journal of Leukocyte Biology, care a publicat studiul.

Citeste si:
Lipsa de somn: cum afectează sănătatea?
Lipsa de somn: cum afectează...

Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.