Cercetatorii japonezi Isamu Akasaki, Hiroshi Amano si Shuji Nakamura au primit, marti, premiul Nobel pentru fizica pe 2014, informeaza site-ul oficial al acestor distinctii prestigioase.

Comitetul Nobel i-a recompensat pe cercetatorii japonezi Isamu Akasaki si Hiroshi Amano si american de origine japoneza Shuji Nakamura pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.). Potrivit comunicatului Academiei de stiinte suedeze, cei trei cercetatori au fost recompensati pentru "inventarea diodelor cu emisie de lumina albastra care au permis dezvoltarea unor surse de lumina alba, puternice si economice".

In spiritul dorintelor formulate de Alfred Nobel, premiul Nobel pentru fizica din 2014 recompenseaza o inventie de mare importanta pentru omenire. Folosind LED-urile albastre, lumina alba poate fi creata intr-un alt mod. Odata cu aparitia lampilor cu LED-uri, oameni dispun in prezent de alternative mult mai durabile si mai eficiente fata de vechile surse de lumina, scrie MEDIAFAX.

Premiul Nobel pentru medicina, acordat pentru descoperirea unor celule de tip "GPS" in creier

Atunci cand Isamu Akasaki, Hiroshi Amano si Shuji Nakamura au produs lumina albastra cu ajutorul semiconductorilor, la inceputul anilor 1990, au declansat o transformare fundamentala a tehnologiei de iluminat. Diodele rosii si verzi existau deja de multa vreme, insa fara lumina albastra lampile albe nu puteau fi create. In ciuda unor eforturi considerabile, depuse atat in comunitatea stiintifica, cat si in industrie, LED-urile cu lumina albastra au ramas o provocare timp de trei decenii.

Cei trei cercetatori au reusit acolo unde toti ceilalti au esuat. Isamu Akasaki a lucrat cu Hiroshi Amano la Universitatea din Nagoya, in timp ce Shuji Nakamura era angajat la Nichia Chemicals, o mica companie din Tokushima. Inventia lor a fost revolutionara. Becurile incandescente au iluminat secolul al XX-lea. Secolul al XXI-lea va fi iluminat de lampile cu LED-uri.

Lampile cu LED-uri albe emit o lumina alba mai puternica, sunt mai durabile si mai economice. Ele sunt constant imbunatatite si devin tot mai eficiente cu fiecare flux luminos (masurat in lumeni) suplimentar adaugat per unitate de putere electrica (masurata in wati). Cel mai recent record este de 300 lm/W, care poate fi comparat cu lumina emisa de 16 becuri albe obisnuite si cu aproape 70 lampi fluorescente. Intrucat aproximativ un sfert din consumul de electricitate mondial este folosit pentru a acoperi nevoia de iluminare, LED-urile contribuie la salvarea resurselor planetei. Consumul de materiale este si el mult diminuat, intrucat LED-urile au o durata de viata de 100.000 de ore, in comparatie cu cele 1.000 de ore pentru becurile incandescente si 10.000 de ore pentru tuburile fluorescente.

Citeste si:
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat Programului Alimentar...
Premiul Nobel pentru Pace a...

Lampile de tip LED reprezinta si o promisiune pentru o mai buna calitate a vietii pentru 1,5 miliarde de persoane in lume care nu au acces la retelele de electricitate. Datorita faptului ca au un consum mic de electricitate, aceste lampi pot fi alimentate cu usurinta de mici - si ieftine - centrale locale cu energie solara. Inventarea LED-ului cu lumina albastra are o vechime de doar 20 de ani, insa a contribuit deja la crearea luminii albe intr-o maniera completa noua, pentru binele tuturor oamenilor.

Isamu Akasaki, cetatean japonez, s-a nascut in 1929, in orasul Chiran. A obtinut doctoratul in 1964, la Universitatea Nagoya, si a devenit profesor la Universitatea Meijo si profesor emerit la Universitatea Nagoya.

Hiroshi Amano, cetatean japonez, s-a nascut in 1960, in localitatea Hamamatsu. A obtinut diploma de doctorat in 1989, la Universitatea Nagoya, si a devenit apoi profesor la aceeasi universitate nipona.

Shuji Nakamura, cetatean american, s-a nascut in 1954, in localitatea japoneza Ikata. Si-a obtinut doctoratul in 1994, la Universitatea Tokushima din Japonia. In prezent, este profesor la Universitatea California din orasul american Santa Barbara.

Citeste si:
10 bancuri romanesti care nu vor muri niciodata
10 bancuri romanesti care nu...

In 2013, laureatii premiului Nobel pentru fizica au fost cercetatorul belgian François Englert si cercetatorul britanic Peter W. Higgs pentru descoperirea teoretica a mecanismului care contribuie la o mai buna intelegere a originii masei particulelor subatomice. In 2012, ideile lor au fost confirmate de descoperirea asa-numitei particule a lui Higgs de catre savantii de la laboratorul CERN de langa Geneva, in Elvetia. Teoria premiata cu Nobel in 2013 reprezinta o parte centrala a Modelului Standard din fizica particulelor, care descrie felul in care Universul este alcatuit.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.