Asteroidul care a cauzat disparitia dinouzaurilor ar fi putut sa "catapulteze" in spatiu forme microscopice de viata care au ajuns pe Marte si pe satelitii planetei Jupiter, afirma cercetatorii americani.

Cercetatorii de la Penn State University au calculat numarul rocilor suficient de mari pentru a adaposti forme de viata care au fost ejectate in spatiu in urma caderii unor asteroizi pe Terra, in ultimii 3,5 miliarde de ani.

Impactul cu asteroidul cazut la Chicxulub a fost suficient de puternic pentru a trimite in spatiu bucati de roca terestra pana pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter, afirma autorii acestui studiu publicat in revista Astrobiology.

Mii de roci care aveau potentialul de a adaposti forme de viata microscopica au ajuns si pe Marte, care ar fi putut fi in trecutul ei o planeta locuibila, scrie MEDIAFAX.

"Am descoperit ca roci capabile sa adaposteasca forme de viata au fost transferate atat de pe Terra, cat si de pe Marte, pe toate planetele telurice din Sistemul Solar, dar si pe Jupiter", a precizat Rachel Worth, coordonatoarea studiului.

"Orice misiune lansata in cautarea formelor de viata pe Titan sau pe satelitii lui Jupiter va trebui sa cerceteze daca materialul biologic de acolo are o origine independenta sau daca este doar o alta ramura a copacului vietii de pe Terra", a adaugat ea.

Panspermia - teoria potrivit careia organismele microscopice pot "sa faca autostopul" prin Sistemul Solar, calatorind pe comete si pe fragmente de meteoriti - ii fascineaza pe astronomi de foarte multi ani.

Gratie progreselor inregistrate in domeniul programelor informatice, oamenii de stiinta au de acum inainte posibilitatea de a simula calatoria prin spatiu a acestor "pasageri clandestini".

In noul studiu, cercetatorii au estimat mai intai numarul rocilor cu diametre mai mari de trei metri ejectate de pe Terra in urma unor impacturi majore.

Citeste si:
Spectacol astronomic rar: 5 planete se vor alinia pe cer luna aceasta
Spectacol astronomic rar: 5...

Trei metri este diametrul minimal considerat de specialisti pentru ca o roca sa poata sa ofere protectie unor microbi terestri in fata radiatiei solare, in timpul unei calatorii prin spatiu cu o durata de pana la 10 milioane de ani.

Apoi, oamenii de stiinta americani au alcatuit o harta cu traiectoriile acestor pasageri. Multi dintre ei raman pur si simplu pe orbita terestra sau sunt atrasi, lent, de gravitatia terestra.

Altii sunt impinsi spre Soare, iar altii ies complet din Sistemul Solar.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.