Astazi incepe Postul Pastelui

Crestinii ortodocsi intra astazi in Postul Pastelui, care se va termina in Noaptea Invierii, pe 1 mai. Acesta este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamini, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive. Postul Pastelui mai este numit si Postul Patruzecimii sau Postul Mare. In Postul Pastelui exista doar doua dezlegari la peste, una pe 25 martie, cind Biserica Ortodoxa sarbatoreste Buna Vestire, si una pe 24 aprilie, cind este Intrarea Domnului in Ierusalim, sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Florii.

Rinduielile bisericesti

Biserica a stabilit citeva reguli de postire. Zilele rinduite pentru ajunare, abtinerea totala de la mincare si bautura, sint lunea si martea din prima saptamina a Postului, iar in ultima saptamina a postului, numita si a patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si simbata. In aceste zile se pot consuma seara piine si apa.

In zilele de miercuri din post se ajuneaza pina seara, cind se consuma piine si legume fierte, fara untdelemn. In celelalte zile din saptamina, din tot timpul Postului Mare, se maninca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar simbata, si untdelemn si putin vin. In toata aceasta perioada sint doua dezlegari la peste pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 4 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim. Postul alimentar trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de conduita morala. Spre sfirsitul Postului, credinciosii trebuie sa se spovedeasca si apoi, daca primesc dezlegare din partea parintelui duhovnic, sa primeasca Sfinta Impartasanie. Este importanta starea de spirit pe care o au credinciosii in aceasta perioada. In Postul Pastelui nu se fac cununii religioase.

Semnificatia Postului Mare

Postul Mare are propria sa carte liturgica, Triodul. Aceasta contine cintari si slujbe speciale pentru fiecare zi a postului, incepind cu Duminica Vamesului si a Fariseului si sfirsind cu Vecernia din Simbata Mare. Una dintre rinduielile liturgice apartinind Postului si specifica ortodoxiei este impartasirea cu Sfintele Taine la fiecare sfirsit de saptamina.

Citeste si:

20% din speciile de plante ar putea disparea din cauza omului

Fiecare duminica devine, prin importanta care i se acorda astfel, un punct de sprijin si, totodata, ziua bucuriei duhovnicesti. Postul propriu-zis este comparat cu calatoria de patruzeci de ani a poporului evreu in pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a savirsit mai multe minuni si, prin analogie, acelasi model de explicatie este data de Sfintii Parinti celor patruzeci de zile de Post.
Ultima saptamina a Postului care precede sarbatoarea este Saptamina Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala. Sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cind se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim.

In ziua de joi a Saptaminii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Simbata Mare. Aceasta zi este, totodata, si inceputul chinurilor Mintuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamintului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea piine.

Citeste si:

Animalele pot fi gay?

Recomandarile medicului in timpul postului

Din punct de vedere al medicului, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentatie in principiu de origine vegetala, avind baza in oferta de primavara, leguminoasa in special, care creeaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara.

Este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca carnea, ouale, untul si laptele.
O data cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei mai greoaie. Astfel, poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmari o dozare adecvata a portiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu aparea o supra/subalimentare.
Restaurantele si patiseriile ofera meniuri cu mincare de post in aceasta perioada, de la creme de legume, ciorbe de cartofi si pina la pizza de post. Exista chiar si site-uri de pe care se poate comanda mincare de post.

Citeste si:

Zicu, reprimit la nationala

Alimente care nu se maninca

oua
lapte
brinza
carne
unt
smintina, toate produsele lactate

Alimente care se maninca

orice produs din soia, carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia
legume si fructe
halva
biscuiti
produse de patiserie fara oua, lapte, brinza, unt, carne
miere, dulceturi
fulgii de orice fel, orz, ovaz, porumb
muraturi
mamaliga
zacusca
masline
baclava
fructe uscate.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe