Detinutii de la Rahova invata sa scrie, sa citeasca si sa numere bani

"Sunt si aici satisfactii", a inceput invatatoarea Daniela Ostafe, cea care le preda limba romana, matematica si limba engleza detinutilor de la Penitenciarul Rahova din Bucuresti, care vor sa-si termine studiile sau macar sa stapaneasca scrisul si numaratul, scrie MEDIAFAX.

"Acum vreo doi ani am avut un detinut foarte dificil, inchis pentru tentativa la omor. Toata lumea credea ca o sa ne faca probleme, nu reusea nimeni sa-l linisteasca. S-a inscris la nivelul I si, la sfarsit, a luat premiul I si coronita. La festivitatea de premiere a plans. A fost o surpriza pentru toata lumea, a aparut si la televizor", a continuat invatatoarea, inainte sa-si invite elevii la deschiderea cursurilor.

Peste 30 de detinuti ai inchisorii de maxima siguranta s-au inscris in programul "A doua sansa", pentru anul scolar 2010-2011. Acestia au primit caiete, abecedare, manuale, creioane si pixuri si vor incerca, de luni pana joi, timp de doua ore pe zi, sa fie mai mult decat simpli puscariasi si sa se pregateasca, dupa cum spera cu totii, pentru o altfel de viata dupa eliberare.

"Cel mai important pentru ei este sa invete sa scrie scrisori. Majoritatea pentru asta sunt aici", a explicat Daniela Ostafe. "Bineinteles, vor sa invete si limba engleza, si calculele, ca sa plece in Anglia dupa eliberare. Sau in alta tara, oricum. Pentru ei, aceasta este cea mai buna solutie - sa emigreze. Aici (in tara, n.r.) sunt fosti puscariasi, n-au niciun viitor. Acolo, nu-i cunoaste nimeni, pot sa-si gaseasca mai usor un loc de munca. Bine, cei care vor sa-si gaseasca un loc de munca", a completat si unul din ofiterii penitenciarului, zambind cu subinteles.

"Elevii" sunt impartiti in doua grupe. Intr-una din acestea, opt barbati zdraveni au recunoscut ca se apuca de nivelul I de studii, pentru ca nu prea stiu sa scrie si sa citeasca. Doi dintre detinuti s-au inscris la nivelul II si numai unul la nivelul III.
Florica Zamfir (33 de ani) stie sa recunoasca literele si sa scrie "cat de cat", dar vrea sa progreseze. Nu a fost niciodata la scoala. Sta in prima banca si este cel mai zambitor si mai politicos elev. Si-a scris numele, cu litere de tipar, pe caietul pe care l-a primit, apoi l-a citit cu voce tare, pentru ca lumea sa se asigure ca stie ce face. Intrebat de ce a fost inchis, Florica isi micsoreaza putin zambetul si i se umezesc ochii.

"Pentru o greseala. Nu e normal, pentru ce altceva sa fiu aici? Am facut o greseala. Dar stiti cum e, toate spre bine", a spus barbatul, inveselindu-se la gandul ca viitorul poate fi mai bun. Fata detinutului se insenineaza complet atunci cand vorbeste despre fiul sau, Raul, in varsta de doi ani si sase luni. Entuziasmat, Florica isi da jos cu repeziciune geaca si hanoracul, trage maneca bluzei si isi arata antebratul. Si-a tatuat imaginea copilului sau si numele acestuia. Ca sa-l aiba intotdeauna aproape. "Nevasta mea vine dintr-o familie mai buna, ea a facut scoala, lucreaza. Copilul meu o sa mearga si el la scoala, fara discutie!", mai spus Florica.

Citeste si:

Protestul transportatorilor continuă. Manifestanții au spus că...

Laviniu, zis "Lavinica", nu discuta despre motivul incarcerarii sale, dar a spus ca nu este inchis pentru prima oara. El a invatat sa scrie si sa citeasca, dar "a uitat". "La scoala e altceva, la scoala iti amintesti. Daca nu exersezi, daca nu citesti in fiecare zi, daca nu socotesti, normal ca uiti. Aici, la mine in camera, stau cate cinci-sase ore si ma chinui sa citesc, sa scriu. Nu stiu foarte bine, dar daca stau eu linistit si ma straduiesc, usor-usor imi dau drumul. Am scris si cateva poezii", a spus Lavinica.

In camera alaturata - sala de festivitati - pe pereti stau atarnate tablouri pictate de detinuti. Pe o masa sunt fel de fel de figurine origami extrem de migalos asamblate si ornamente din boabe de orez si seminte uscate. Unul dintre detinuti a pictat, pe cartonul unei cutii de bomboane, un peisaj de iarna parca scos dintr-o galerie de arta.

Citeste si:

Care era, de fapt, planul lui Daniel Balaciu. Dana Roba a povestit...

"Si inca asta nu e cel mai migalos desen pe care l-am vazut aici. Ramai uimit. Unul dintre detinuti, un chinez, s-a chinuit nu stiu cat timp si a pictat intr-o sticla de aftershave. O sticla din aceea are un orificiu de cativa milimetri. Ei, prin acel orificiu, cu o pensula subtire, s-a chinuit si a pictat un peisaj de munte incredibil, pe tot interiorul tubului. A fost ceva extraordinar", a spus unul dintre educatorii detinutilor.

Astfel de activitati intra in categoria "terapie ocupationala". Detinutii iau lectii de pictura, de muzica, de fel de fel de mestesuguri. Nu primesc zile libere pentru aceste activitati, dar sunt "luati in evidenta". Si, cel mai important, isi ocupa timpul cu ceva constructiv.

"Sunt foarte deschisi la asa ceva. Se invata unul pe altul, se indeamna unul pe altul. Dupa aceea, devine o competitie, le place. Si este foarte constructiv sa se implice in astfel de competitii", a mai spus instructorul lor de arta si mestesuguri. Cei mai multi dintre ei au timp din belsug la dispozitie pentru a se ocupa de pictat si asamblat origami. Ei sunt condamnati la ani buni de inchisoare si alternativa la "terapia ocupationala" ar fi izolarea, crearea de probleme in penitenciar sau cantatul pe la geamuri, pe care de altfel il practica uni detinuti.

Citeste si:

Armistițiu Israel - Hamas. Noi eliberări de ostatici și de deținuți...

"Mai am destul timp de stat aici. Mai am trei ani si trei luni de inchisoare. Am fost inchis pentru trafic de droguri. M-am bagat intr-un anturaj nociv, am inceput sa consum. De la consum la trafic este un pas mic. Pot spune ca a fost greseala vietii. Te ia valul, te ia viata de noapte", a conchis un tanar cu capul plecat.

Totusi, acesti barbati vor fi eliberati din inchisoare, candva. Poate unii vor pleca in strainatate, altii se vor intoarce la familiile lor, iar altii vor incerca, pur si simplu, sa-si gaseasca un loc de munca. Scopul programului "A doua sansa" este sa-i pregateasca pentru acel moment. Ei nu vor iesi din inchisoare citand din Proust sau studiind electricitatea si magnetismul, dar, daca se dovedesc a fi interesati, vor sti sa scrie mai bine, sa citeasca mai bine, sa numere mai bine si poate sa "rupa" ceva in limba engleza. Si mai mult decat atat, poate ca multi dintre ei, sau macar unii, nu vor mai comite infractiuni.

Citeste si:

Tribunalul București analizează cererea lui Dragnea de eliberare...

"Ei sunt predispusi la a comite faradelegi si, mai ales, sunt influentabili. Daca reusesti sa-i atragi pe partea asta, pe calea cea buna, ai o sansa. Altfel, cand ies de aici vor face iarasi rau", este de parere unul din ofiterii penitenciarului.

Daca ii intrebi pe ei, pe detinuti, par si ei destul de convinsi ca un bagaj mai mare de cunostinte, o deschidere de perspective sunt absolut necesare. "Mergem pe o cale mai buna", cum ar spune Florica Zamfir. Speranta tuturor este, insa, ca aceasta cale mai buna nu se va intrerupe brusc dupa eliberare, cand doamna Ostafe nu mai este acolo pentru a-i pune sa citeasca poezii, cand nu le mai da nimeni de facut origami si cand nu mai au cinci-sase ore pe zi la dispozitie pentru a citi carti si pentru a lua viata "usor-usor".