CCR si-a motivat decizia: De ce Legea Educatiei e neconstitutionala?

"Asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, respectiv prin Decizia 1557 din 18 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, 40 din 19 ianuarie 2010, «la aceasta modalitate simplificata de legiferare (prin asumarea raspunderii de catre Executiv -n.r.) trebuie sa se ajunga in extremis, atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta»", se arata in decizia, luata cu majoritate de voturi, a Curtii privind conflictul juridic de natura constitutionala dintre Parlament si Executiv, publicata vineri.

Ponta: Basescu nu intelege ca judecatorii CC nu sunt angajatii lui

Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca “angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. […] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca exclusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu Curtii Constitutionale ca garant al suprematiei Legii fundamentale.”

Pornind de la aceste considerente de principiu desprinse din jurisprudenta sa, care circumscriu in mod categoric conditiile in care Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege, si vazand dispozitiile art.1 alin.(4), art.61 alin.(1), art.102 alin.(1) si art.114 alin.(1) din Constitutie, Curtea constata ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, aflat in dezbatere parlamentara, respectiv la Senat, in calitate de Camera decizionala, nu isi gaseste nici o motivare, transmite MEDIAFAX.

Astfel, nu subzista conditia urgentei care sa fi determinat o astfel de masura din partea Guvernului, cata vreme masurile prevazute in proiectul de lege intra in efectivitate incepand cu anul scolar 2011-2012, iar, unele dintre acestea, chiar cu anul scolar 2012-2013 [potrivit art.361 alin.(3) din proiect].

PSD: Atacul lui Basescu la adresa CCR este penibil

Citeste si:

Cultele religioase cer ca Religia să fie materie opțională la...

Sub acest aspect, nu poate fi retinut argumentul exprimat in punctul de vedere al Guvernului in sensul ca „proiectul a inregistrat un veritabil blocaj in conditiile in care sesizarea Senatului cu proiectul de lege a avut loc la data de 21 mai 2010”, si nici incercarea de acreditare a ideii ca termenul de legiferare in aceasta Camera este excesiv. Curtea observa, in acest sens, faptul ca art.75 din Constitutie nu stabileste nici un termen cu privire la dezbaterea proiectelor de lege in Camera decizionala, si nici un criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al termenului in care se finalizeaza procesul legislativ in aceasta Camera, tocmai in considerarea caracterului sau decizional.

Curtea constata, de asemenea, ca, potrivit art.76 alin.(3) din Constitutie, “La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere”. Or, din actele depuse la dosar nu a fost identificat nici un demers al Guvernului, adresat Senatului, pentru dezbaterea proiectului de lege in procedura de urgenta. Prin urmare, afirmatia Guvernului in sensul ca aceasta dezbatere a fost tergiversata, nu se sustine.

Citeste si:

CCR: Legea pensiilor speciale, parțial neconstituțională. A fost...

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, in conditiile in care proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala, a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat prin exercitarea de catre Guvern a unei competente, cu nerespectarea cadrului constitutional care o circumstantiaza, s-a incalcat competenta Parlamentului de unica autoritate legiuitoare.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe