Statele UE nu au ajuns la un acord in 'razboiul' cu lupta la negru

In dezbaterea din aceasta saptamana dintre ministrii de interne ai Uniunii Europene, s-a descoperit ca majoritatea statelor sunt foarte presate din cauza migratiei clandestine, cum sunt Italia si Spania, care sustin penalitati mai dure, inclusiv penale.

Propunerea Comisiei Europene prin care se doreste sanctionarea patronilor care angajeaza imigranti din afara UE, aflati in ilegaliatate a avut loc in mai 2007.

Potrivit documentului, patronii care angajeaza imigranti fara acte ar putea sa piarda contracte publice si subventii si sa primeasca amenzi. Ei ar plati si costurile reintoarcerii imigrantilor in tara lor, taxe pentru cazarea acestora si contributii sociale.

Sanctiunile penale pot aparea atunci cand o companie angajeaza muncitori de trei ori in doi ani si cand impune conditii speciale de exploatare si recruteaza o victima a traficului de fiinte umane.

Ministrul de interne Italian, Roberto Maroni, a carui tara are o reputatie proasta pentru numarul mare de muncitori ilegali in agricultura si constructii, a sugerat ca pe viitor sa se impuna sanctiuni penale dure firmelor, carora sa nu li se mai acorde fonduri de niciun fel.

Pe de alta parte, un grup de sapte state - Germania, Finlanda, Ungaria, Letonia, Polonia, Olanda si Suedia- sunt de parerea ca masurile penal ar fi nejustificate. “Exista alte cai de a lupta impotriva muncii la negru”, a spus ministru german de interne, Wolfgang Schaeuble, intr-o dezbatere publica.

Intrucat statele se contrazic mult in gasirea unei solutii la aceasta problema, Finlanda vrea sa propuna, in dezbaterea care va avea loc astazi, pe aceasta tema, un compromis care “ar oferi statelor membre libertatea de a-si alege maniera in care vor implementa directiva”, ori pri legi penale ori prin masuri administrative.

Un astfel de compromis “ar lasa loc de manevra acelor state membre care au indoieli in ceea ce priveste baza legala” a propunerii Comisiei, conform documentului finlandez.