Azi se implinesc 20 de ani de cand generalul Ben Ali guverneaza cu mana de fier tara. Paradoxal, regimul sau a tinut Tunisia departe de fundamentalismul islamic

De la obtinerea independentei, in 1956, Tunisia a fost condusa doar de doi lideri: Habib Bourghiba, timp de 30 de ani, si Zine El-Abidine Ben Ali, actualul presedinte aflat deja la al patrulea mandat. Generalul Ben Ali a preluat puterea dupa ce l-a declarat pe presedintele Bourghiba incapabil din punct de vedere medical pentru a-si exercita functia.

Presa a calificat la vremea respectiva aceasta miscare drept un "puci medical". Politica de prevenire a fundamentalismului islamic a facut ca Occidentul sa-i treaca cu vederea generalului Ben Ali guvernarea nu tocmai democratica si faptul ca in alegeri contracandidatii sai au fost hartuiti, arestati si trimisi in justitie.

Organizatia Reporteri fara Frontiere si ONG-urile au semnalat de multe ori ca tunisienii nu au acces la o presa independenta, ca radioul, televiziunea si internetul sunt sub controlul sefului statului. Scriitorul disident Taoufik Ben Brik descrie in "Courrier International" cum se spioneaza intre ei tunisienii si ca acesta ar fi un adevarat "sport national".

El sustine ca in cei 20 de ani de cand se afla la putere, Ben Ali a creat o casta de agenti secreti care dispun de numeroase privilegii. Acestia sunt specializati in manipularea opiniei publice. Pentru a da o imagine a regimului politienesc, Toufik Ben Brik afirma ca in Tunisia exista un politist la fiecare 70 de locuitori. Un lucru nu poate fi insa contestat, ca Ben Ali a reusit sa faca din Tunisia unul dintre cele mai liberale state din lumea islamica, avand cea mai de succes economie din zona si sa atraga anual milioane de turisti.

Bin Laden il are pe lista pe Ben Ali

Vecina cu Algeria si Libia, Tunisia a cautat mereu sa mentina bune relatii cu aceste tari, in ciuda unor tensiuni ocazionale, marcate uneori de dispute frontaliere sau de "exportul de terorism". Cu toate acestea, autoritatile tunisiene nu au inchis frontierele cu Algeria nici macar in sumbrii ani '90 cand atentatele se tineau lant acolo.

Dupa atentatele din septembrie 2001, islamistii, mai ales aripa maghrebiana a Al-Qaida, a incercat in mai multe randuri sa destabilizeze regimul de la Tunis. Saptamana trecuta, mana dreapta a lui Osama Bin Laden, Ayman al-Zawahiri, le-a cerut musulmanilor din Maghreb sa-i alunge de la putere pe liderii din Libia, Tunisia, Algeria si Maroc. Pana acum, celulele jihadiste au fost tinute la distanta.

Statutul femeii, comparabil cu cel occidental

Tunisiencele au dreptul la educatie, munca si protectie sociala. Nu exista domeniu in care femeia tunisiana sa nu poata activa. O putem intalni in uniforma de politist, dirijand circulatia in strada, in politica, poate fi sofer de taxi, manager de hotel de 4-5 stele, jurist.

Islamul este religia tarii, dar aceasta n-a constituit un obstacol in eforturile de modernizare si dezvoltare a societatii. Rata analfabetismului este foarte scazuta, peste 99% din copiii tunisieni absolva ciclurile scolii primare. invatamantul este de calitate, institutiile educative tunisiene ocupa primul loc in plan arab si african si locul 18 mondial. Tunisienii acorda multa importanta studierii limbilor straine.

Opozitia parlamentara cere reforme

Partidul Democratic Progresist (PDP-opozitia legala) a cerut reforme politice urgente in Tunisia, in timpul Consiliului National, ce a avut loc cu trei zile inainte de cea de-a douazecea aniversare de cand se afla la putere presedintele Zine El Abidine Ben Ali, in capitala acestei tari. Reuniunea a avut loc in prezenta altor lideri ai opozitiei, dar si a celor din Miscarea Islamista Interzisa (ENNAHDHA), a asociatiilor Liga Tunisiana a Drepturilor Omului si a observatorilor straini.

Sub sloganul „Reforme azi, nu maine", presedintele PDP, Mayia Jribi, a cerut promulgarea unei legi de amnistie generala, care sa permita eliberarea prizonierilor politici si reintoarcerea din exil a disidentilor. Jribi facea aluzie, in special, la conducatorii si membrii ENNAHDHA, condamnati in 1992 la inchisoare, pentru tentativa de schimbare a regimului prin violenta. Puterea actuala le neaga acestora statutul de prizonieri politici, incadrandu-i la delicte de drept comun. Participantii au mai cerut alternanta la putere si alegeri libere si transparente.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.