Romanii si bulgarii, nedoriti in UE

La mai putin de o luna de la aderarea oficiala a Romaniei si Bulgariei in marea familie europeana a Celor 27, rezultatul unui sondaj de opinie dat publicitatii de "Financial Times" vine ca un dus poate prea rece peste entuziasmul nostru. Doua treimi din populatia adulta a Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Spaniei considera o mare greseala primirea Romaniei si Bulgariei. De ce? Pentru ca intrarea celor doua tari le-a afectat nivelul de trai, prin scaderea salariilor.

Iar cei mai suparati sunt germanii, 60 la suta din ei regretand intrarea noastra in UE. O surpriza ? Mai degraba nu. E adevarat, in ultimul timp, presa occidentala si-a sistat campania de discreditare a Romaniei si a romanilor. Doar din cand in cand cate o publicatie isi aduce aminte de "pericolul" pe care-l reprezinta aceste tari. E drept, romanii nu au adeverit pronosticurile lor alarmiste si nu au dat navala peste hotare, invadand tarile UE cu atitudinea lor de "cetateni de mana a doua", cum nu s-au sfiit sa ne catalogheze unii si altii.

Ba au existat chiar speculatii legate de o circulara care ar fi bantuit printre factorii de raspundere de la Bruxelles si unde statele membre erau impartite in trei categorii, Romania si Bulgaria figurand la ultima rubrica. Iar comentariul care insotea informatia nu merita alte comentarii: "includerea Romaniei in aceasta categorie inseamna ca, pentru UE, romanii si bulgarii sunt simple forte de munca sau nimic".

Toleranta reciproca

Posibil, este vorba de o pauza. Din pacate, a mai aparut ceva pentru care Romania va fi aratata cu degetul. Dupa cum scria ieri publictia britanica "The Guardian", politicienii de extrema dreapta din Europa fac front comun, demonstrand un nivel ridicat de toleranta reciproca, in defavoarea fortelor de stanga, dezbinate de impactul schimbarilor industriale la scara globala. in opinia cotidianului, mult-asteptata aderare a Romaniei si Bulgariei la UE are efecte secundare. E vorba, preciza "The Guardian", de aportul celor doua state balcanice la formarea grupului de extrema dreapta din Parlamentul European, Identitate, Traditie si Suveranitate.

Doi factori

Ambele tari sunt reprezentate in noul grup politic din cadrul legislativului de la Strasbourg de politicieni care si-au proclamat in mod deschis ura fata de straini si minoritati nationale, rromi, turci, evrei, unanim marginalizate si dispretuite, dezvaluie publicatia britanica.

Doi factori au stat la baza reaparitiei extremei drepte in Europa de Est si a capacitatii sale de a castiga capital politic pe seama persoanelor defavorizate de transformarile economice si sociale ale regiunii: deficitul democratic acumulat in timpul razboaielor din zona si al regimului socialist si istoria tumultuoasa din aceasta parte a Europei.

Instrumente politice

Miturile istorice, nota "The Guardian", citat de Mediafax, reprezinta, de asemenea, instrumente politice puternice, asa cum au demonstrat razboaiele din fostul spatiu iugoslav. Multiplele divizari teritoriale la care a fost supusa Polonia, urmarile regimului maghiar in Slovacia sunt aspecte care au contribuit la ascensiunea extremei drepte. Institutiile democratice nu sunt inca destul de mature pentru a face diferenta intre un protest justificat si un act de manipulare. Sau pentru a opune rezistenta atunci cand drepturile fundamentale ale omului sau cele politice sunt in pericol, sublinia cotidianul britanic.

Balanta fragila

Contributia neasteptata a Romaniei si Bulgariei la crearea blocului din Parlamentul European ar putea oferi un puternic imbold extremei drepte europene astfel, incat aceasta orientare sa se impuna drept un actor politic acceptat pe intreg continentul. Acest fapt ar pune in pericol balanta politica fragila si sistemul institutional european, sporindu-i, de asemenea, vulnerabilitatea externa si transformand Europa intr-o prada usoara pentru acte extremiste, estima "The Guardian".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe