UE la bani marunti: in ce ne bagam de fapt la 1 ianuarie 2007?

Intrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 inseamna cu mult mai mult decat 4 miliarde de euro pentru agricultura sau faptul ca vom avea un comisar european. Luati de valul integrarii europene, cu greu mai gasim timp pentru a afla cu ce altceva se mai identifica UE pentru europenii care sunt deja cetateni europeni. Iata cateva dintre subiectele care ar putea fi interesante pentru noi.

Este posibil un model social european?

Din Romania, Uniunea Europeana se vede de multe ori ca un teren nediferentiat al bunastarii. Totusi, statele europene functioneaza dupa modele sociale diferite, iar crearea unui model social european, desi discutata adesea de catre politicieni, ramane deocamdata utopica.
Respingerea de catre francezi a proiectului de tratat pentru o constitutie europeana a fost in primul rand cauzata de impresia lor ca Uniunea Europeana, asa cum este ea descrisa de potentiala constitutie, ar oferi mai putina protectie sociala decat au ei la ora actuala in Franta.

Desi exista impresia ca UE reprezinta Europa sociala, din ce in ce mai multe dintre guvernele nationale adopta politici de austeritate. Pe de o parte, functionarea UE presupune aplicarea unor politici macroeconomice de acest gen. Pe de alta parte, multe dintre partidele politice europene, cu exceptia celor extremiste, au ajuns sa isi modereze foarte mult platformele electorale si de guvernare, ceea ce se traduce si in adoptarea unor programe de protectie sociala mai modeste. In fine, in multe state cu traditie social-democrata vin la putere partide de dreapta.

Alegerile din Suedia, un posibil indicator pentru directia Europei

Alegerile de la acest sfarsit de saptamana din Suedia, care ar putea aduce la putere un guvern de centru-dreapta pentru prima data in decenii (social-democratii suedezi au pierdut alegerile numai de doua ori din 1932), ar putea reprezenta un indicator al viitorului european. Coalitia de centru-dreapta care se opune actualului guvern social-democrat considera imperativa o reformare a sistemului social traditional suedez. Coalitia participa la alegeri pe o platforma concentrata pe transformarea pietei de munca pe care o considera in prezent rigida, reducerea costurilor sistemului de asigurari sociale si reducerea taxelor pentru angajatori, precum si a ajutoarelor de somaj.

Raportul Parlamentului European despre modelul social

In lipsa unui consens mai larg despre ce inseamna modelul social european, Parlamentul European a publicat la inceputul lunii septembrie un studiu despre acest subiect. Pornind de la premisa ca statele europene difera foarte mult in ceea ce priveste nivelul de protectie sociala oferit, raportorii au identificat patru tipuri de model social european: continental, nordic, mediteranean si anglo-saxon.

Totusi, ei au insistat sa identifice acele componente comune celor patru modele, care caracterizeaza statele europene in raport cu Statele Unite, de exemplu. In cuvintele parlamentarilor, "valorile fundamentale sunt egalitatea, non-discriminarea, solidaritatea si redistributia, acces generalizat, gratuit sau ieftin la educatie si servicii medicale, o serie de alte servicii publice, toate acestea fiind considerate drepturi ale cetatenilor si esentiale pentru crearea unei baze pentru o economie moderna si o societate dreapta". Desi totul suna frumos pe hartie, trebuie tinut cont ca aceasta viziune asupra modelului social, poate singura vehiculata in prezent la nivelul institutiilor europene, este numai un text destul de abstract apartinand unui raport realizat pentru Parlamentul European.

Coeziunea sociala nu vine neaparat cu vechimea in Uniune

O alta perceptie este ca procesul normal de tranzitie dinspre "comunism" inspre viitorul european trece prin "sacrificiile" aduse de reformele de liberalizare a pietei, care conduc initial la accentuarea discrepantelor dintre bogati si saraci, dar ca acestea se vor diminua odata cu trecerea timpului si asimilarea noastra in spatiul european. Insa acest parcurs nu este neaparat necesar.
Pe de o parte, revoltele care au avut loc toamna trecuta in suburbiile franceze confirma ca unele dintre societatile vestice se confrunta in prezent cu discrepante foarte mari in ceea ce priveste nivelul de trai. Tinerii din familii de imigranti care au incendiat masinile de politie in Franta se simt exclusi de la orice oportunitati si traiesc intr-o saracie socanta pentru Europa de Vest.

Pe de alta parte, Cehia, unul dintre noile state membre UE, se bucura de unul dintre cele mai mari niveluri de coeziune sociala din Uniune. Conform unui studiu realizat de Marek Mora, intitulat "Coeziunea sociala in Republica Ceha", nivelul coeziunii sociale la cehi este comparabil cu cel din statele nordice. In acest studiu, Mora arata care sunt factorii care determina gradul ridicat de egalitate la cehi: distributia relativ egala a veniturilor primare, calitatea educatiei, omogenitatea societatii, tranzitia destul de graduala, la care se mai adauga si alte particularitati istorice. Desigur, ramane de evaluat care este legatura dintre coeziunea sociala si cresterea economica si care dintre acestea trebuie sa fie prioritatea unei economii. Important este sa se raspunda la aceasta intrebare de catre fiecare tara in parte, fara a se presupune din start ca Uniunea Europeana le va aduce pe amandoua, mai devreme sau mai tarziu.

Deficitul democratic la nivel de Uniune

Daca, in cazul referendumului pentru Constitutia Europeana, s-a putut vedea influenta cetatenilor asupra procesului de legiferare in Uniunea Europeana, acest proces nu este mereu posibil. De fapt, se vorbeste de multe ori de un deficit democratic la nivel de Uniune, care se reflecta in mai multe aspecte si care este foarte posibil sa se transfere si la noile membre.

Numai o parte dintre statele membre UE solicita realizarea unui referendum national pentru adoptarea unei eventuale Constitutii Europene.

Numai o parte dintre statele membre folosesc sistemul proportional pentru alegerea europarlamentarilor, iar participatia la aceste alegeri este peste tot scazuta, de multe ori situandu-se sub 20%. O alta manifestare a deficitului democratic la nivel european este puterea redusa acordata Parlamentelor, atat celui european, cat si celor nationale, acestea fiind institutiile care trebuie sa reprezinte direct populatia. In legiferarea la nivel european, rolul de initiere si verificare a implementarii apartine Comisiei, iar cel de luare a principalelor decizii Consiliului. Parlamentul European are cateva domenii in care detine putere decizionala si in general se incearca extinderea numarului acestora, dar transformarea va mai dura.

Recenta propunere a lui Barroso nu schimba mare lucru

Cat despre Parlamentele nationale, acestea vor primi intr-adevar mai mult acces la procesul de luare a deciziilor europene, dar aceasta va fi la nivel de informare, nu de influentare a legislatiei. Recenta propunere a presedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso, de "intarire a parteneriatului cu Parlamentele nationale", va duce numai la consultarea formala a Parlamentelor nationale pentru fiecare proiect legislativ. In fapt, Comisia va trimite prin e-mail textele propunerilor catre Parlamentele nationale, acestea putand sa aduca propuneri suplimentare, care vor fi luate in considerare cu atentie. Insa Comisia nu este obligata sa includa aceste contributii in textul final, iar Parlamentele europene nu au dreptul efectiv de a se opune.

Institutiile europene comunica prost cu cetatenii

Nu numai ca cetatenii nu au un cuvant de spus in procesul de legiferare european, fie direct, fie prin Parlamentele lor, dar ei nici nu sunt bine informati despre deciziile luate la nivel de Uniune. Doua studii recente comandate de Comisia Parlamentara pentru Buget evidentiaza ca strategia de informare si comunicare a Uniunii Europene este un esec si ca a pierdut demult sustinerea cetatenilor.
Cele doua raporturi, date publicitatii in luna septembrie, mai concluzioneaza: "participarea tot mai mica la alegerile pentru Parlamentul European, precum si sondajele de opinie efectuate in ultimii zece ani evidentiaza ca Uniunea Europeana trebuie sa se reconecteze la cetatenii sai".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe