Sambata incepe la Sankt Petersburg summitul G8

Pe fondul intensificarii crizei din Orientul Apropiat, liderii marilor puteri mondiale se intalnesc in Rusia, la Sankt Petersburg, unde are loc reuniunea G8, a statelor cel mai puternic industrializate, reuniune gazduita de presedintele Vladimir Putin.

Presedintele George Bush se afla in Rusia, pentru a lua parte la intalnire, dar relatiile dintre Rusia si Statele Unite s-au racit si mai tare in ultimele luni. Washingtonul e ingrijorat de aparenta tendinta a presedintelui Rusiei, Vladimir Putin, a de lua masuri impotriva opozitiei si a presei.

Presedintele Bush a promis chiar ca va deschide acest subiect si ca ii va cere lui Vladimir Putin sa porneasca pe calea reformelor democratice. Rusia traverseaza o perioada de revitalizare. Se autodescrie ca o superputere energetica, iar summitul G8 ii ofera o platforma speciala liderului sau Vladimir Putin.

O relatie ambivalenta

Insa relatia Washingtonului cu Moscova este una macata de contradictii. Pe de o parte, Rusia este considerata un partener in campania globala impotriva terorismului, pe de alta, vicepresedintele american Dick Cheney spunea recent ca Rusia da semne ca se intoarce spre un trecut autoritar. Faptul ca Moscova da inapoi de pe calea democratiei este perceput cu mare neliniste de congresmenii americani.

Unii dintre ei cred ca este o greseala ca i s-a permis Rusiei sa organizeze reuniunea. Presedintele Bush trebuie sa arate ca este preocupat de soarta democratiei rusesti. Insa el are nevoie sa isi pastreze si relatia cordiala cu presedintele Putin.

Pe fondul crizelor din Irak, din Orientul Mijlociu, din Coreea de Nord sau Iran, Rusia si dreptul sau de veto in Consiliul de Securitate ONU joaca un rol extrem de important.

In ultimele zile s-au semnalat progrese in negocierile de aderare a Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului. Se vorbeste despre un acord nuclear civil ruso-american si se creeaza treptat un consens potrivit caruia Iranul trebuie adus in fata Consiliului de Securitate ONU. Insa tensiunea dintre Washington si Moscova ramane si va fi nevoie de mai mult decat un weekend la Sankt Petersburg pentru a reface relatia ruso-americana.

Relatia Rusiei cu europenii

Presedintele Putin sustine ca Rusia poate deveni o sursa vitala de aprovizionare cu energie a Europei, dar ca europenii trebuie sa accepte - in schimb - conditiile politice puse de Moscova.

Intre acestea se numara permisiunea de a avea un cuvant mai greu de spus in legatura cu teritoriile fostei Uniuni Sovietice care - in mare parte - cocheteaza acum cu Occidentul. Rusia vrea, de asemenea, sa devina o putere semnificativa care sa contracareze folosirea unilaterala a puterii militare de catre Statele Unite.

Si - in fine - mai vrea sa i se permita sa foloseasca monopolurile de stat, precum Gazprom, pentru a controla distributia infrastructurii energetice - de la pompele de petrol sau gaze din Siberia si pana la masinile de gatit din caminele occidentalilor - via conductele care transporta gazele si petrolul intre cele doua puncte.

Presedintele Putin a respins in trecut plangerile formulate de europeni in legatura cu presupusele presiuni aplicate de Rusia vecinilor sai care - precum Ucraina - depind de livrarile de energie rusesti.

Reuniunea G8 va testa hotararea Europei si a aliatilor ei de a forta Rusia sa se angajeze sa respecte un set de principii - inclusiv flexibilitate in stabilirea preturilor energiei si accesul la conductele vitale care transporta petrol si gaze din est spre vest. Rusia are nevoie de Europa, care este cel mai important client al sau in domeniul energetic, dar este de asteptat ca negocierile sa fie extrem de dure.

Ce pot face statele din G8 in privinta crizei din Orientul Apropiat?

Insa agenda reuniunii G8 va fi cel mai probabil dominata de criza aflata in desfasurare in Orientul Apropiat. Dar ce pot face statele din G8 pentru a pune capat violentelor, mai ales avand in vedere ca intre liderii statelor puternice din lume nu exista neaparat un consens privind atitudinea fata de Orientul Apropiat?

In Orientul Apropiat, situatia este intotdeauna mai complicata decat pare si intotdeauna sunt implicate mai multe state. In consecinta, o criza care pune Israelul fata in fata cu gruparea militanta libaneza Hezbollah sau cu cea palestiniana Hamas va implica inevitabil si Siria si Iranul, state care sustin puternic organizatia libaneza Hezbollah.

Aceasta este, de altfel, problema care ridica obstacole in calea rezolvarii crizei, dar, in acelasi timp, arata cat de periculoase pot deveni aceste ramificatii ale crizei, daca luptele nu inceteaza. E inevitabil deci ca evenimentele din Orientul Apropiat sa nu devina prioritate pe agenda reuniunii G8.

La reuniune vor lua parte multi dintre liderii principali de pe scena internationala, fiecare cu interese in regiune-lideri din Statele Unite, Rusia, mari puteri europene precum Franta, Germania si Marea Britanie dar si din China. Dar se pare ca nici una dintre aceste tari nu poate face mare lucru pentru a influenta situatia actuala. Diferentele persista. In vreme ce administratia americana pare sa fi sprijinit in mare parte ofensiva militara a Israelului, europenii si Rusia si-au exprimat ingrijorarea ca Israelul a reactionat exagerat.

Toate marile puteri au cerut eliberarea soldatilor israelieni rapiti de Hezbollah, rapire care a determinat criza actuala. Dar comunitatea internationala nu pare sa stie exact unde sa faca presiuni, asa ca, in mare masura, nu-i ramane decat sa priveasca de pe margine la cum se desfasoara conflictul.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe