Tema centrala a summitului-viitorul Uniunii Europene

Summitul are ca tema principala viitorul forului comunitar. La un an de la respingerea Tratatului Constitutional de catre Franta si Olanda, liderii europeni vor face un bilant al perioadei de reflectie stabilite in iunie 2005. Si cel mai probabil, aceasta va fi prelungita. Pe ordinea de zi a Consiliului figureaza si tema extinderii, urmand sa se discute despre capacitatea Uniunii de a absorbi noi membri.

Romania este reprezentata la Consiliul European de vara de o delegatie oficiala, condusa de presedintele Traian Basescu, din care fac parte premierul Calin Popescu-Tariceanu, ministrul de Externe Mihai-Razvan Ungureanu, si Ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu. Prioritatea tarii noastre este obtinerea unei reafirmari clare privind data de 1 ianuarie 2007, pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. De asemenea, oficialii romani se asteapta ca participantii la summit sa indemne tarile care nu s-au pronuntat inca asupra Tratatului sa o faca la timp. Alte subiecte pe care liderii europeni le vor dezbate, in cadrul summitului, sunt: dezvoltarea durabila, schimbarile climatice, securitatea energetica, crearea unor mecanisme, la nivelul Uniunii, de management al crizelor si al dezastrelor. De asemenea, sefii de Stat si de Guvern prezenti la Bruxelles vor avea un schimb de pareri referitoare la modul in care poate actiona Europa pentru a combate si preveni migratia ilegala. Ca de obicei, un punct distinct il vor ocupa aspectele de politica externa, cu accent, de aceasta data, pe zona Balcanilor si a Africii. Maine, in ultima zi a summit-ului, sunt programate dezbateri asupra extinderii zonei euro, cazul Sloveniei si al Lituaniei.

Semnal clar privind aderarea

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si-a exprimat speranta ca reuniunea liderilor europeni de saptamana aceasta, de la Bruxelles, va da un semnal clar privind aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007, daca indeplinesc conditiile cerute. Barroso vorbea in Parlamentul European, care a adoptat si el o motiune care sprijina conditional aderarea la timp a celor doua tari. Dar tema principala a summitului va fi criza prin care trece Uniunea Europeana. "Un spectru bantuie Europa", a declarat dl Barroso parafrazandu-l pe Marx. "E spectrul euro-pesimismului". Presedintele Comisiei a pledat in schimb pentru o Europa increzatoare in sine, a proiectelor si rezultatelor. S-ar putea spune ca principalul motiv al depresiei colective de care pare sa sufere Europa este respingerea Consitutiei - acum un an - de francezi si olandezi. Barroso a spus ca perioada de reflectie trebuie sa devina o perioada de angajament, de actiuni concrete, care sa raspunda nevoilor oamenilor, creind astfel un context mai favorabil pentru iesirea din criza institutionala. El a respins ideea, vehiculata mai ales in Franta, ca extinderea Uniunii e contrara aprofundarii integrarii. "Dimpotriva", a spus Barroso, "extinderea e motorul integrarii, pentru ca dupa Romania si Bulgaria, va fi greu ca alte tari precum Croatia sa adere fara un nou tratat. Si a lansat acest apel in Parlamentul European". "Asteptam de la Consiliul European un semn clar de angajament pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007, daca indeplinesc toate conditiile pe care le-am cerut si pentru care depun eforturi in lunile ce vin - sper ca vom obtine acest semnal!", a spus Barroso.

Capacitatea de absorbtie a UE

O decizie asupra ‘’capacitatii de absorbtie’’ a Uniunii Europene trebuie sa fie obtinuta inainte de sfarsitul anului, sub presedintia finlandeza, a indicat, miercuri, purtatorul de cuvant al presedintiei franceze, Jerome Bonnafont.
Parisul considera ca nici o noua largire - dupa cea deja decisa cu Bulgaria si Romania - nu poate avea loc fara ca cei 25 sa fi reflectat asupra ‘’capacitatii lor de absorbtie’’. Chestiunea institutiilor europene, dupa refuzul francez si olandez de a ratifica Tratatul constitutional, trebuie mai ales sa fie reglementata inaintea oricarei noi largiri, potrivit Palatului Elysee. ‘’O reforma institutionala este necesara in perspectiva unei largiri’’, a considerat purtatorul de cuvant. "Trebuie reglementata aceasta dezbatere inainte de a se angaja in viitoare largiri’’, a adaugat el, prezentand pozitia franceza in ajunul Consiliului european.

Olanda vrea un nou tratat de largire a UE

Olanda a declarat, miercuri, ca parti ale constitutiei impotmolite in drum a UE ar trebui pastrate intr-un nou tratat care sa permita blocului sa functioneze dupa alaturarea de noi membri, insa fara ca el sa fie pus spre un alt referendum. Electoratul olandez a respins covarsitor, anul trecut, constitutia propusa in vederea modernizarii institutiilor Uniunii Europene pentru a face fata largirii, electoratul francez a respins-o de asemenea intr-un referendum.

Vorbind in ajunul unui summit unde anumite tari membre se asteapta sa isi exprime indoielile asupra unei viitoare largiri, ministrul olandez de Externe Bernard Bot a chemat totodata la o mai stricta monitorizare a candidatilor la UE in domeniul respectarii drepturilor omului, insa nu a declarat de catre cine sa fie facuta. "In timpul procesului de largire, in negocieri, este important sa mentinem verificarea faptului ca acesti candidati indeplinesc criteriile’’, a declarat Bot, referindu-se la conditii ca respectarea legilor si a democratiei. "Daca o tara nu le indeplineste, noi nu ar trebui sa trecem la faza urmatoare’’, a mai declarat el.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe