Profetul raiului atomic vizeaza Israelul

Presedintele Ahmadinejad si declaratiile sale razboinice fac din Iran unul dintre cele mai fierbinti locuri de pe planeta. Viziunea apocaliptica a liderului, programul nuclear avansat si apatia unor mari puteri formeaza un cocktail periculos local gata sa explodeze. Occidentul se afla in plina criza de solutii.

Atomul. Patru ani au negociat europenii cu Iranul. Negocierile i-au dat ragaz Teheranului sa ajunga la un pas de arma nucleara.

Petrolul. Iranul este cel de-al doilea rezervor de petrol al lumii. Vestul se poarta cu manusi, incercind sa evite explozia pretului la carburanti.

Imamul. Imamul este Mahdi, cel de-al 12-lea profet pe care siitii iranieni il cred disparut din 941. Siitii spun ca Mahdi trebuie sa revina la sfirsitul timpurilor ca sa conduca lumea spre o epoca a legii islamice.

Ahmadinejad. Noul presedinte iranian. Aproape toate discursurile sale se refera la revenirea lui Mahdi. Un fel de Apocalipsa in varianta siita. Nu vorbim aici despre o halucinatie, ci despre o religie de stat sustinuta cu banii publici. "Principala misiune a revolutiei noastre este sa pregatim calea reaparitiei celui de-al 12-lea imam, Mahdi", spune Ahmadinejad.

Armaghedon. Stie deci ca lumea aceasta se sfirseste in curind, iar rolul lui e sa grabeasca acest sfirsit. Si s-a pus pe treaba. A spus ca Israelul trebuie sters de pe harta. A relansat programul nuclear. Nimic nu pare sa-l mai opreasca. Gresim daca-l credem doar un extremist needucat. E un om aspru, ascetic, curajos, educat de Garzile revolutionare in timpul razboiului dintre Iran si Irak. Socul sefilor diplomatiilor occidentale care l-au intilnit pe Ahmadinejad in biroul lui Annan a fost total. De aici si amenintarile, fara precedent, cu lovituri nucleare ale presedintelui Chirac.

Optiuni. In aceasta editie a "Cotidianului" va aratam cit de grava e situatia si trecem in revista si vedem cit de fezabile sint optiunile la indemina Occidentului: diplomatie, sanctiuni, lovitura de stat si atacuri militare. S-ar putea totusi sa trebuiasca sa ne obisnuim cu ideea ca, pina la urma, Iranul va detine arma nucleara.

Terorismul devine putere nucleara

Un Iran nuclear va fi o realitate strategica noua si periculoasa. Nuclearizarea Iranului va promova la rang de mare putere nexus-ul terorist, gazduit si finantat de Teheran: Jihadul islamic, Hezbollah, dar si indivizi ca Bin Laden si al-Zarqawi, papi ai Islamului terorist. Amindoi au fost primiti la Teheran. Faptul ca Iranul a trecut peste ostilitatea istorica si a tratat direct cu acesti doi sunniti, spune ca iranienii sint pragmatici si "liberali", cind e vorba despre coordonarea violentei antioccidentale. Iranul nu va fi un exotism tehnologic, o Persie Nucleara, ci un jucator lipsit de scrupule. Occidentul va trebui sa isi puna problema unui inamic terorist, asimetric si nuclear. Silueta teroristului care patrunde, cu o servieta nucleara, in centrul unui oras occidental devine subiect real.

Recenta iesire a presedintelui Chirac nu a fost o criza retorica de nervi. Presedintele Frantei a fost, probabil, informat de propriile servicii secrete asupra ultimei evolutii in materie: aparitia unui pol nuclear, mobil si imprevizibil.

Noua putere are o genetica bizara (mesianism Islamic plus tehnologie post-industriala) si traieste un moment de efuziune deliranta. Succesul pare aproape. Ahmadinejad vorbeste despre triumful Islamului; in Gaza, Hamas sarbatoreste preluarea puterii; in Irak, armata americana n-a pus capat atacurilor teroriste; defetismul si iluziile Europei par ireversibile: patru ani de negocieri penibile cu UE au convins Iranul ca Occidentul nu are puncte de vedere, ci doar capacitatea de a se acomoda. Un optimism agresiv strabate lumea islamica. Nuclearizarea va da curajul dinaintea pasului decisiv.

Profetul Raiului Atomic

Este unul dintre cei mai imprevizibili sefi de stat si, in lumina gesturilor sale cu mult ecou pe scena internationala, unul dintre cei mai periculosi. Tipul de politica pentru care a optat Mahmoud Ahmadinejad, presedintele Iranului, i-a determinat pe specialistii in relatii internationale sa marcheze cu un steag rosu zona in care este asezat acest stat.

"Daca crezi ca acestea sint ultimele zile ale lumii, aceasta idee iti va schimba complet toate relatiile", declara Amit Mohebian, editor politic al ziarului conservator iranian "Resalat". "Daca cred ca Mahdi va veni in doi, trei sau patru ani, de ce sa fiu moderat? Acum este momentul sa fii puternic, sa fii dur", adauga ziaristul. Cei mai extremisti sustinatori ai venirii "imamului ascuns", grupul numit Hojjatieh, cred ca ar trebui impus haosul in lume, pentru a grabi venirea lui Mahdi. Exista voci care spun ca Ahmadinejad ar fi un simpatizant al acestui grup. Daca presedintele iranian urmareste acest scop, ar putea dori provocarea unui razboi nuclear cu Israelul sau SUA, pentru a obtine triumful final al Islamului.

Zvonuri negate de oficialitatile iraniene spun ca Ahmadinejad ar fi cerut Consiliului Teheranului sa reconfigureze planurile orasului, pentru a pregati un bulevard destul de triumfator pentru reintoarcerea lui Mahdi. Este cert insa ca una dintre primele decizii ale guvernului lui Ahmadinejad a fost aceea de a aloca 17 milioane de dolari moscheii Jamkaran, dedicate revenirii lui Mahdi. De asemenea, exista planuri de a construi o cale ferata care sa faca legatura directa dintre Teheran si aceasta moschee.

Cultul imamului ascuns

Ahmadinejad este un adept fervent al cultului "imamului ascuns", al celui de-al doisprezecelea imam, venerat de musulmanii siiti. Al doisprezecelea imam, numit Mahdi ("cel bine indrumat", in limba araba), este cel care "va restaura religia si va conduce inainte de sfirsitul lumii", conform Enciclopediei Islamului. Viziunea siita asupra venirii "imamului ascuns" este asemanatoare cu cea crestina si iudaica asupra Armaghedonului. Mahdi va reveni pe Pamint intr-un moment de tulburari profunde, pentru a infringe fortele raului. Ahmadinejad i-a indemnat de curind pe iranieni sa se pregateasca pentru acest moment.

Este ca si cum Tony Blair le-ar spune britanicilor sa se pregateasca pentru Armaghedon, comenteaza cotidianul britanic "The Independent". Presedintele iranian nu se limiteaza insa la publicul iranian: discursul sau in fata ONU s-a terminat cu o rugaciune pentru venirea lui Mahdi. "O, Doamne atotputernic, ma rog la tine sa grabesti aparitia ultimului tau urmas, Cel Promis, acea fiinta umana pura si perfecta, cel care va umple aceasta lume cu dreptate si pace".

In Iran circula un DVD pe care este inregistrata o conversatie intre presedinte si un ayatollah conservator, in care Ahmadinejad vorbeste despre discursul sau in fata Adunarii Generale a ONU, in care a refuzat sa renunte la programul nuclear. "Unul din grupul nostru mi-a spus ca, atunci cind am inceput sa spun 'In numele lui Allah, Muhammad…>>, a vazut o lumina verde ce venea din jurul meu, iar eu eram plasat in mijlocul acestei aure", povesteste Ahmadinejad. "Am simtit asta eu insumi. Am simtit cum se schimba atmosfera, iar in acele 27 sau 28 de minute, liderii lumii nici nu au clipit", continua presedintele.

Maturatorul strazilor iraniene

Mahmoud Ahmadinejad este fiul unui fierar din sudul Teheranului. Detine un doctorat in inginerie si management urban, obtinut la Universitatea de Stiinte si Tehnologie din Teheran. Sotia sa este si ea lector universitar. Averea lui este formata dintr-o masina iraniana veche de 30 de ani si o casuta. Ahmadinejad, mic de inaltime, are in general o tinuta ascetica, purtind intotdeauna un costum ponosit si o camasa deschisa la guler. Aceasta este de fapt uniforma generatiei care l-a inlaturat pe sah de la putere si l-a instaurat pe ayatollahul Khomeini.

Unii dintre americanii tinuti ostatici in Ambasada SUA din Teheran, intre 1979 si 1981, au declarat ca Ahmadinejad ar fi facut parte din grupul de studenti iranieni care i-au tinut captivi. Totusi, alti ostatici au negat aceasta supozitie, asa cum au facut-o si autoritatile iraniene. Presedintele a mai fost acuzat de implicare in asasinarea politicienilor kurzi exilati in Austria, precum si de executarea prizonierilor politici din inchisoarea Evin din Teheran.

Cert este ca in 1986 a intrat in Garzile Revolutionare si a luptat in razboiul impotriva Irakului. In 2003, cind a fost ales primar al Teheranului, Ahmadinejad nu era o figura cunoscuta in politica iraniana. In calitatea sa de edil al capitalei iraniene, el a incercat sa impuna reguli islamice stricte: le-a cerut barbatilor din primarie sa poarte barbi si mineci lungi, a instaurat ascensoare separate pentru barbati si femei, a interzis fast-food-urile. Ahmadinejad, care isi aducea prinzul de acasa intr-o punga de hirtie, s-a autoproclamat "maturatorul strazilor iraniene", semn al modestiei pe care mizeaza pentru a cistiga inimile iranienilor.

Profet in tara lui

In campania electorala pentru functia de presedinte de anul trecut, intreaga lume se astepta ca fostul presedinte iranian, Ali Akbar Rafsanjani, cleric moderat, sa cistige alegerile. Totusi, Ahmadinejad a prevazut cu citeva luni inainte de alegerile din iunie, atunci cind era creditat cu doar un procent din optiunile electoratului, ca va cistiga cu siguranta alegerile. In primul tur de scrutin a iesit pe locul doi, dupa Rafsanjani, dar a cistigat al doilea tur al alegerilor. Victoria lui s-a bazat pe o platforma populista, bazata pe promisiuni de eliminare a coruptiei si pe redistribuirea bogatiei provenite din petrol.

Alta limba

Diplomatii occidentali au fost socati de atitudinea lui Ahmadinejad cind, anul trecut, l-au intilnit in biroul de la ONU al lui Kofi Annan. Iranianul nu si-a ascuns dispretul fata de ministrii de Externe ai Frantei, Germaniei si ai Marii Britanii. "Nu indrazniti sa ne amenintati cu sanctiuni sau veti regreta. Voi faceti doar ce va spun stapinii vostri americani", le-a spus el. "Nimeni nu a putut sa creada ce se intimplase", spune un diplomat prezent la intilnire. "Toate regulile dupa care am jucat ani de zile disparusera. Pur si simplu, nu vorbea limba noastra. Era ca si cum ar fi iesit dintr-o maghernita, acoperit de praf", adauga diplomatul.

Aproape de Hitler

Comentatorul Traian Ungureanu considera ca: "Ahmadinejad e un om care vorbeste o cu totul alta limba. E un personaj cu o etica extrem de dura, care se defineste prin relatia lui cu Dumnezeu si conduita sa de ascet. Cu un astfel de om nu poti sa ai un dialog rational".

Ungureanu mai spune ca iranienii "au un lider mesianic si probleme economice care nu pot fi admise decit daca iti recunosti propria incapacitate. Este foarte aproape de cazul Germaniei in anii ’25-’30. E vorba de o populatie care asteapta o solutie si ea apare in persoana unui personaj ca Hitler. Tot un ascetic".

Ultima solutie, atac sau revolutie

Diplomatie. La 2 februarie, membrii Consiliului de conducere al AIEA se vor prezenta la o intrunire de urgenta, pentru a discuta cazul Iranului. SUA si "troica" europeana (Marea Britanie, Franta si Germania) insista ca la aceasta intrunire sa se voteze pentru prezentarea cazului iranian in Consiliul de Securitate al ONU. Rusia insista ca la aceasta data sa se tina doar un vot preliminar. Problema ar urma apoi sa fie votata din nou de Consiliul de conducere al AIEA, in martie.

Daca iranienii nu isi vor suspenda nici atunci cercetarile reluate la data de 9 ianuarie, atunci problema va fi dusa in Consiliul de Securitate. Votul in doi timpi in AIEA ar da timp iranienilor sa analizeze oferta venita din partea rusilor, de a imbogati uraniu exclusiv pe teritoriul rusesc. Daca Iranul va accepta oferta rusilor, intrerupind in acelasi timp cercetarile in domeniul imbogatirii nucleare, criza ar fi dezamorsata.

Consiliul de Securitate. Daca Iranul isi va continua programul de cercetare nucleara, cazul sau va fi adus in fata Consiliului de Securitate al ONU. Din acest moment, cei mai importanti jucatori devin Rusia si China, principalii parteneri economici ai Iranului, membri permanenti ai Consiliului, cu drept de veto. Primul pas va fi, probabil, o rezolutie prin care i se va cere Iranului sa inceteze activitatile considerate sensibile si sa se intoarca la masa negocierilor, fara a mentiona vreo sanctiune. Iranul a anuntat insa ca va porni imbogatirea uraniului la scara industriala daca va fi adus in fata Consiliului de Securitate. Ar mai putea urma o rezolutie in care Iranul sa fie amenintat cu masuri, dar fara a se trece la sanctiuni.

Daca Iranul nu va renunta, Consiliul va lua in discutie posibilitatea impunerii de sanctiuni. Primele sanctiuni ar putea fi interdictia adresata oficialitatilor iraniene de a calatori in afara tarii si, eventual, interzicerea vinzarii de materii necesare programului nuclear iranian si rachetelor iraniene. Acest tip de sanctiuni ar putea fi considerat problematic de Rusia, care investeste un miliard de dolari in reactorul civil de la Bushehr.

Sanctiuni economice. Sanctiunea care ar lovi insa intr-adevar Iranul ar fi interzicerea comertului cu petrol si gaz. Iranul obtine anual venituri de aproximativ 40 de miliarde de dolari din exportul de petrol. Barilul de petrol ar sari insa peste 100 de dolari, pret greu de sustinut de Occident. Iranul detine locul doi la rezervele de petrol din lume. Tot locul doi, dupa Rusia, il detine si in ceea ce priveste rezervele de gaze. Astfel de sanctiuni ar fi primite cu greu de China, care importa 13% din necesarul de combustibil din Iran si care a semnat un acord in valoare de 70 de miliarde de dolari cu statul islamic pentru foraje in domeniul petrolului si gazelor. Acest lant al sanctiunilor ar putea dura insa citiva ani, timp in care Iranul ar putea obtine bomba nucleara.

Lovitura militara. Membri ai Congresului SUA s-au exprimat deja favorabil pastrarii optiunii militare impotriva programului nuclear iranian. Israelul a anuntat la rindul sau ca nu va accepta ca Iranul, care propovaduieste stergerea sa de pe harta, sa obtina arma nucleara. "Ori se va produce o schimbare interna in Iran, ori, in extremis, daca va fi cazul, Israelul va ataca. Daca Israelul se va simti amenintat de atomul iranian, statul evreu va reactiona cu tot ce are la dispozitie. Si are cu ce!", ne-a declarat Martin Marcus, expert israelian pe probleme de securitate.

Traian Ungureanu sustine insa ca Israelul nu poate actiona asa usor: "Nu cred ca atacurile chirurgicale israeliene sint posibile. Eu cred ca americanii nu i-ar lasa. Ei stiu ca, daca lanseaza un atac in Iran, fac jocul celor care de-abia asteapta sa umple presa de articole defavorabile. In plus, nimeni nu isi poate imagina ca instalatiile pot fi distruse fara o schimbare de regim, iar americanii nu mai vor sa aiba experienta unei ocupatii prelungite". Armata israeliana se pregateste chiar sa efectueze lovituri chirurgicale impotriva facilitatilor nucleare iraniene, asa cum au facut in 1981 cu reactorul irakian de la Osirak. Distanta mare fata de Iran si faptul ca iranienii si-au raspindit si ingropat facilitatile nucleare reprezinta insa impedimente majore.

Schimbarea de regim. O posibila rezolvare ar putea veni sub forma unei schimbari de regim, ca urmare a nemultumirilor populatiei iraniene. Tensiunile etnice si sectare din Iran ar putea izbucni in zonele de granita, unde se afla minoritatile sunnite. Martea trecuta, un atentat cu bomba din orasul iranian Ahvaz, unde ar fi urmat sa vina presedintele Ahmadinejad, s-a soldat cu opt morti. Iranul a acuzat Marea Britanie de implicare.

"Nu ma astept la o revolutie. E o tara dominata de tineret, aproape doua treimi din populatie are sub 40 de ani. Daca tineretul dorea schimbarea, revolutia s-ar fi intimplat de mult acolo. Populatia asta l-a trimis pe Ahmadinejad la presedintie cu un vot impresionant", spune Traian Ungureanu. "Cred ca e inevitabil ca iranienii sa isi vada inainte de treaba, pentru ca nu e nimeni care sa ii traga la raspundere in tara, si or sa aiba arma nucleara. De asta asa-zisa lovitura-preventiva e atit de importanta. Problema este ca America evita sa o faca, din cauza problemelor ulterioare", incheie Traian Ungureanu.

Solutia ruseasca la problema iraniana
G-ral Dr. Mihail Ionescu este directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara

Credeti ca Iranul va accepta propunerea Moscovei de a imbogati uraniu pe teritoriul rusesc si va sista cercetarile in domeniul imbogatirii uraniului?

UE 3 (Marea Britanie, Franta si Germania) s-au declarat de acord ca, in urma unui raport al AIEA, sa prezinte cazul nuclear iranian in fata Consiliului de Securitate. In fata acestei pozitii, Iranul a dat inapoi si cheama UE sa se intoarca la masa negocierilor. Rusii au cerut ca negocierile sa presupuna obligatia din partea Iranului de a sista cercetarile in domeniul imbogatirii uraniului. Eu cred, deci, ca greutatea cade pe rezolvarea diplomatica a crizei. In acest sens pledeaza China si Rusia, membri ai Consiliului de Securitate, si exista citeva luari de pozitie ale Ministerului german de Externe care pledeaza pentru rezolvarea diplomatica a situatiei.

Un alt semn incurajator este ca presedintele AIEA a aminat pentru luna martie un raport privind actuala situatie a Iranului, pe care trebuia sa il prezinte pe 2 februarie, cerut de UE si SUA. Totul concura in a crea un cadru favorabil reluarii negocierilor. Este si o testare a intentiilor Iranului: daca el refuza revenirea la masa diplomatica, va fi deferit Consiliului de Securitate. Rusia nu va avea alta cale decit sa accepte prezentarea cazului in fata ONU. Iranul incearca sa cistige timp, deocamdata. Timp mai au doar pina la 6 martie, cum a spus ElBaradei. Daca statul respectiv este adus in fata Consiliului de Securitate si se impun sanctiuni, statul devine un paria al comunitatii internationale. Ma indoiesc ca Iranul este gata sa isi asume acest statut.

Cum se explica, in acest context, noua strategie nucleara a Frantei?

Iranul si-a perfectionat vectorii purtatori. Racheta Shehab imbunatatita depaseste 3.500, 4.000 de km. In acest caz si Franta intra in raza de actiune. Din aceasta perspectiva, semnalul este ca "nu are rost sa va ridicati impotriva intreaga comunitate internationala". Germania, imediat dupa discursul lui Chirac, a spus ca solutia diplomatica este cea mai buna. Sa nu va inchipuiti ca este o contradictie la mijloc:

Si-au impartit rolurile. UE 3 sint foarte unite in aceasta incercare: ori Iranul renunta la program si se intoarce la negocieri, ori este adus in fata Consiliului de Securitate.

"Nu cred ca va fi un conflict militar"

Ariel Cohen, expert al fundatiei Heritage, sustine ca pentru evitarea unui conflict militar Iranul trebuie amenintat tocmai cu folosirea fortei.

Va fi un conflict militar in Iran anul acesta?

Nu cred ca va fi un conflict militar. Nu resping posibilitatea ca Iranul, trimis in fata Consiliului de Securitate si supus sanctiunilor si presiunilor internationale, sa dea inapoi in cele din urma. Dar numai cu conditia sa i se arate Iranului ca la nevoie vor fi folosite toate mijloacele necesare, inclusiv folosirea fortei. A elimina din start optiunea unei interventii militare in cazul Iranului nu e o buna politica. Folosirea fortei, ca posibila alternativa, nu trebuie respinsa de la bun inceput. Iranienii trebuie sa afle de la restul lumii, inclusiv de la superputerile Rusia si China, ca declaratii de genul "un stat trebuie sters de pe harta" si proliferarea armelor nucleare nu vor fi tolerate.

De ce coopereaza Moscova atit de mult cu un "regim periculos"?

Iranul a dezvoltat cercetari in industria nucleara inca din vremea sahului. Si se indreapta acum in directia crearii unor arme nucleare. Teheranul a fost asistat de Rusia in aceasta privinta, Moscova furnizindu-i specialisti si tehnologie. Rusia a furnizat si sisteme defensive Iranului. In acelasi timp, spun ca este cea mai mare greseala strategica din partea Rusiei, in primul rind pentru ca neaga existenta unui program nuclear in miinile Iranului. Rusia, inca din vremea lui Gorbaciov si Primakov,

si-a indreptat atentia catre Iran, pentru a obtine o contrapondere la influenta Statelor Unite in regiune. Aceasta a fost doctrina lui Primakov: de a forma o coalitie a Rusiei cu China, Iran, poate si cu India, care sa se opuna SUA. Aceasta politica a fost partial eficienta, China transformindu-se intr-un concurent regional serios pentru SUA, in timp ce Iranul a devenit tot mai puternic.

Va fi de acord Rusia cu sanctiuni economice internationale impotriva Iranului?

Rusia ar putea fi de acord, de dragul securitatii, sa opreasca livrarea de tehnologie nucleara catre Iran. Cred ca va fi o opozitie serioasa si in Vest, atit in SUA cit si in UE, privind impunerea de sanctiuni economice la adresa Iranului. Preturile la petrol sint mari la ora actuala, iar Iranul furnizeaza peste trei milioane de barili pe zi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe