„La noi in tara, presedintele statului e o femeie.“ Foarte putini cetateni pot spune acest lucru azi: cei din Irlanda, Letonia, Finlanda, Filipine sau Liberia. Balanta politica dintre sexe ar putea fi mai echilibrata insa din 2008, daca presedintele SUA va fi o femeie.

Statele Unite au intrat in linie dreapta pentru a o alege pe prima femeie-presedinte din istoria tarii, in ciuda faptului ca alegerile vor avea loc abia in 2008. Deocamdata este mai mult o gaselnita gazetareasca. Daca deschizi casuta de e-mail citesti reclama din dreapta: "Condi 2008. Voteaza acum!" Dai click si vezi "o Condi suparata", umar la umar cu "vesela Hillary". Apoi esti invitat sa raspunzi la citeva intrebari: Credeti ca Hillary va candida la presedintie in 2008? Daca lupta electorala va fi intre Hillary si Condi, cu cine ati vota? Credeti ca cel mai bun candidat al republicanilor e Condi?

Hillary versus Condi

Dick Morris si Eileen McGann au anticipat in cartea "Condi vs Hillary" ca cel mai puternic om al planetei va fi in curind o femeie. Un sondaj Gallup din luna mai 2005 intareste aceasta presupunere - 70% dintre americani au raspuns ca ar vota o femeie drept presedinte. "Nu are opozitie serioasa in partid. Mai mult, majoritatea celor cu drept de vot - 52 de procente - sprijina candidatura ei", afirma Morris despre Hillary. "Victoria ei nu e inevitabila. Exista o persoana, si numai una, care o poate opri", adica secretarul de Stat american Condoleezza Rice, considera autorii.

Condi, in virsta de 51 de ani, a anuntat insa, in mai multe rinduri, ca nu are intentia de a candida, ci vrea sa se intoarca la catedra si sa predea Stiinte Politice. La ora actuala, Condi e mina dreapta a lui George W. Bush, analistii considerind relatia dintre cei doi mai strinsa decit cea dintre Nixon si Kissinger. Calitatile intelectuale ale Condoleezzei Rice au fost descoperite de fapt de Bush senior. Ea a fost in anii ’90 principalul consilier al fostului presedinte. "Ea e cea care m-a invatat tot ce stiu despre Uniunea Sovietica", asa o prezenta Bush pe Condi, intr-o discutie cu Mihail Gorbaciov. Vorbeste perfect nu numai ruseste, ci si franceza si spaniola. In plus, e si o pianista de exceptie, demonstrindu-si abilitatile intr-un concert sustinut anul acesta. Se pare ca numele ei provine de la transcrierea gresita a unui termen muzical, "con dolcezza", ceea ce inseamna "cu dulceata".

Hillary, 58 de ani, fosta prima doamna la Casa Alba si actual senator in Congresul SUA, si-a exprimat interesul pentru cursa prezidentiala din 2008. Licentiata in Stiinte Politice si Drept, Hillary e considerata un avocat de succes, fiind in Top 100 intocmit in anii ’90 de "National Law Journal". Cartea ei autobiografica din 2003, "Istorie traita", a stirnit un viu interes printre americani, inregistrind peste un milion de exemplare vindute in prima luna de aparitie. Este al doilea best-seller, primul succes avindu-l in 1996, cu mult laudata carte "E nevoie de un sat si alte lectii pe care ni le pot da copiii".

Doar cinci doamne Presedinte

Cind s-au hotarit sa aleaga o doamna pentru functia de presedinte, irlandezii, letonii, finlandezii, filipinezii si liberienii au fost multumiti de decizia luata.

Trei dintre femeile-presedinte au fost realese pentru al doilea mandat in Letonia, Filipine si Irlanda.

Cea de-a patra are sanse foarte mari la viitoarele alegeri. Prima femeie aleasa presedinte in Africa a fost mai populara decit un fotbalist, George Weah.

Liberia

Ellen Johnson-Sirleaf, 67 de ani, a devenit prima femeie aleasa presedinte in Africa, in Liberia. In alegeri l-a invins, intr-o lupta strinsa, pe fostul fotbalist liberian George Weah. Sirleaf a fost ministru de Finante in anii ’70. Pentru criticarea regimului militar al lui Samuel Doe a fost condamnata la 10 ani de inchisoare in anii ’80. A fost nevoita sa plece in exil de doua ori, unde a acumulat o experienta considerabila, lucrind pentru Banca Mondiala si Citibank.

Filipine

Si Gloria Macapagal-Arroyo, 58 de ani, se afla pentru a doua oara la putere in Filipine. Arroyo, fiica fostului presedinte Diosdado Macapagal, a ocupat functia in urma revolutiei din 2001, ce a dus la indepartarea lui Joseph Estrada. Mandatul ei s-a dovedit unul de succes, fiind realeasa in 2004. A fost colega cu Bill Clinton la Georgetown University si are un doctorat in economie. Revista "Forbes" o plasa pe locul 4 in topul celor mai puternice femei din lume, in 2005.

Irlanda

In Irlanda se poate vorbi deja despre o traditie a femeilor presedinte. Irlandezii au ales-o pe Mary McAleese pentru prima oara in 1997, apoi au votat-o din nou in 2004. Inainte de a ocupa postul suprem, McAleese, avind azi 54 de ani, a fost profesor de Criminologie la University College din Dublin, director la postul de televiziune Channel 4, dar si director al Companiei de Electricitate din Irlanda. A fost prima femeie -presedinte de stat din lume, care urmeaza dupa o alta femeie, Mary Robinson.

Letonia

Letonii au decis alegerea doamnei Vaira Vike-Freiberga in functia de presedinte in 1999 si realegerea ei in 2003. Freiberga, 68 de ani, a studiat la Universitatea din Toronto, respectiv Universitatea McGill. A obtinut doctoratul in psihologie la 28 de ani, devenind profesor de psihologie la Universitatea din Montreal. Este foarte activa in politica externa, criticind Rusia si sprijinind interventia americana din Irak. Continua sa fie foarte populara printre letoni, 85 la suta dintre ei acordindu-i increderea.

Finlanda

Tarja Halonen, 62 de ani, a devenit prima femeie-presedinte din Finlanda, in anul 2000. Are sanse foarte mari pentru a incepe al doilea mandat in 2006, un sondaj efectuat in noiembrie anul acesta aratind ca 61 la suta dintre finlandezi ar vota-o din nou. A obtinut masteratul in Drept la Universitatea din Helsinki, la 25 de ani. Halonen a mai detinut functii importante in stat: a fost ministru de Externe si ministrul Justitiei. Potrivit Transparency International, Finlanda are cea mai mica coruptie din lume.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.