International • 13 Ianuarie 2011
Formatiunile de extrema-dreapta din Europa incearca sa isi schimbe imaginea, distantandu-se de trecut si asumand un discurs identitar de respingere a islamului.

"Asistam la o tentativa a politicienilor de extrema-dreapta de a se distanta de vechile retorici fasciste si antisemite", observa Matthew Goodwin, analist la Institutul britanic Chatham House.

"Astazi suntem diferiti si alegatorii vad acest lucru", afirma Jimmie Aakesson, in varsta de 31 de ani, din cadrul partidului Democrati din Suedia. "Noua extrema-dreapta din Europa dezvolta un discurs identitar cu caracter etnic pentru a se adapta la actualele probleme ale societatii", confirma Magali Balent, expert la Fundatia Robert Schuman.

Franceza Marine Le Pen, in varsta 42 de ani, este favorita pentru inlocuirea tatalui sau, Jean-Marie Le Pen, in varsta 82 de ani, presedintele Frontului National, transmite MEDIAFAX, citand AFP.

Chiar daca a starnit polemici deplasandu-se in cartiere musulmane din Franta, Marine Le Pen "prefera sa se demarce de temele trecutului, cum ar fi nostalgia fata de al treilea Reich", subliniaza Magali Balent.

In Europa de Est, releva Magali Balent, partidele de extrema-dreapta nu au nicio ezitare sa exploateze "ranile istorice", iar ostilitatea fata de minoritatile etnice continua sa fie prezenta. Exemple in acest sens sunt derivele impotriva romilor ale ungurului Gabor Vona, liderul Jobbik, si ale bulgarului Volen Siderov, liderul Ataka.

In cursul alegerilor europene din iunie 2009, extrema-dreapta a depasit cinci la suta din voturi in 13 din cele 27 state UE - Olanda, Belgia, Danemarca, Ungaria, Austria, Bulgaria, Italia, Finlanda, Romania, Grecia, Franta, Marea Britanie si Slovacia.

In Italia, formatiunea xenofoba Liga Nordului este principalul aliat al premierului Silvio Berlusconi. Extrema-dreapta sustine guvernele minoritare in Olanda si Danemarca.

Uniunea Democratica de Centru din Elvetia si-a consolidat pozitia castigand referendumul "antiminarete" in 2009 si cel pentru expulzarea infractorilor straini in 2010.

"Este o miscare identitara de reactie la deschiderea frontierelor la nivel international", explica Magali Balent.

Citeste si:
Iohannis: Pericolul revenirii atitudinilor xenofobe și antisemite...
Klaus Iohannis: „Guvernul să...

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.