Intr-un prim studiu global ce curpinde tendintele de temperatura ale marilor lacuri de pe Terra, cercetatorii au stabilit ca acestea s-au incalzit in ultimul sfert de secol ca urmarea a schimbarilor chimatice. Cele mai mici schimbari in temperatura apei pot duce la inmultirea necontrolata a algelor, care poate face ca un lac sa devina toxic pentru pesti.

Cercetatorii Philipp Schneider si Simon Hook de la Jet Propulsion Laboratory al Nasa din Pasadena, California, au folosit date obtinute prin satelit pentru a masura temperatura de suprafata a 167 dintre cele mai mari lacuri la nivel mondial, potrivit Uniunii Americane de Geofizica (American Geophysical Union - UAG).

Potrivit datelor obtinute de cercetatori, rata medie de incalzire a fost de 0,45 grade Celsius pe deceniu, unele lacuri inregistrand o incalzire medie/deceniu de pana la 1 grad Celsius.

"Analizele noastre ofera o sursa de date pentru evaluarea impactului schimbarilor climatice asupra terenurilor din intreaga lume, noua si independenta", a spus Schneider, autorul principal al studiului, care a fost publicat la 24 noiembrie in revista Geophysical Research Letters, o publicatie a UAG. "Rezultatele au implicatii pentru ecosistemele lacurilor, care pot fi afectate negativ de chiar si de cele mai mici modificari de temperatura ale apei", a adaugat acesta.

Mici schimbari in temperatura apei pot duce la inmultirea necontrolata a algelor, care poate face ca un lac sa devina toxic pentru pesti sau poate duce la introducerea unor specii non-native, invadatoare, care schimba ecosistemul natural al lacului.

Oamenii de stiinta au folosit timp de multa vreme de masuratorile temperaturii aerului facute in apropierea suprafetei Pamantului pentru a calcula tendintele de incalzire. Insa in ultimii ani, oamenii de stiinta au completat aceste masuratori cu date termice infrarosu obtinute prin satelit, care pot fi utilizate pentru a oferi o imagine mai cuprinzatoare si mai precisa a modului in care temperaturile de suprafata se schimba la nivel mondial.

Din cauza dificultatii de culegere a datelor in anotimpurile cand lacurile sunt acoperite de gheata si/sau adesea ascunse de nori, Schneider si Hook s-au concentrat pe temperaturile de vara (iulie-septembrie in emisfera nordica si ianuarie-martie in emisfera sudica). Astfel, doar datele culese in timpul noptii au fost utilizate in studiu.

Apele studiate au fost selectate dintr-o baza de date globala bazata pe marime a lacurilor si a zonelor umede (de obicei, acestea au cel putin 500 de kilometri patrati) sau in functie de alte caracteristici stiintifice unice. De asemenea, pentru a fi selectate, lacurile trebuiau sa aiba suprafete mari situate departe de maluri, astfel incat zonele de teren sa nu interfereze cu masuratorile. Datele colectate prin satelit au fost calculate pentru fiecare lac in parte, din cel mai indepartat punct fata de orice tarm.

Citeste si:
Andreea Antonescu nu o mai vrea nașă de botez pe Andreea Bălan....
Andreea Antonescu nu o mai...

Zona cea mai mare si cea mai consistenta a incalzirii a fost nordul Europei. Tendinta de incalzire a fost putin mai slaba in sud-estul Europei, in jurul Marii Neagre, Marii Caspice si Kazahstan. Tendintele au crescut usor mai departe est, in Siberia, Mongolia si in nordul Chinei.

In America de Nord, tendintele au fost usor mai ridicate in sud-vestul Statelor Unite, decat in regiunea Marilor Lacuri. Incalzirea a fost mai slab la tropice siin zonele de latitudine medie din emisfera sudica. Rezultatele au fost in concordanta cu schimbarile preconizate si asociate cu incalzirea globala.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.