Ce critici aduce Comisia Europeana justitiei romane?

• Prin reorganizarea ANI s-a pierdut un important impediment si mijloc de sanctionare a coruptiei

Colegiul Comisarilor se pregateste sa adopte marti rapoartele pentru Romania si Bulgaria din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). Acest Mecanism a fost impus celor doua tari in momentul aderarii la UE, la 1 ianuarie 2007, urmand sa fie facute evaluari periodice ale respectarii angajamentelor asumate.

Pana in prezent, Comisia Europeana a elaborat trei rapoarte tehnice, de etapa, si trei rapoarte anuale. Cel prezentat marti va fi al patrulea.

In cazul Romaniei, Comisia Europeana a stabilit patru obiective majore de indeplinit (benchmark). Al doilea benchmark se referea la "infiintarea unei agentii de integritate cu responsabilitati in verificarea proprietatilor si a potentialelor conflicte de interese si emiterea de decizii obligatorii pe baza carora pot fi luate sanctiuni descurajatoare".

La acest capitol, Romania a facut pasi inapoi, dupa ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale la 14 aprilie 2010 parti semnificative si substantiale din legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptata de Parlament "a slabit eficienta cadrului de functionare a ANI in domenii fara legatura cu decizia CC", afirma proiectul de raport.

"Verificarea averilor, un element fundamental din competentele originale ale ANI, a disparut", au constatat expertii CE. "ANI este acum lipsita de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferente semnificative nejustificate intre venituri si averi catre curti pentru verificare si sanctionare. In locul acesteia, ANI va putea doar sa transmita astfel de cazuri catre procurori sau autoritati fiscale, dintre care niciuna nu este competenta din punct de vedere legal sa sanctioneze discrepante nejustificate ce rezulta din verificarea proprietatilor sau a veniturilor", atrage atentia Comisia Europeana.

Citeste si:

Război Israel-Hamas/Ursula von der Leyen: „Aclamarea teroriștilor...

"In trecut, cazurile in care nicio infractiune nu putea fi dovedita sau proprietatile confiscate nu puteau fi legate in mod clar de savarsirea unei infractiuni pentru care sa se obtina o condamnare, ANI a jucat un important rol complementar autoritatilor de aplicare a legii prin urmarirea si prin confiscarea acestora prin proceduri proprii. Majoritatea cazurilor de confiscare ale ANI de pana acum au rezultat din astfel de cooperari. Drept urmare, un important impediment si mijloc de sanctionare a coruptiei a fost astfel pierdut", este concluzia la care a ajuns Comisia Europeana.

In plus, noua lege a ANI in forma adoptata de Parlament include si un numar de amendamente care slabesc eficienta cadruluui de functionare a ANI in domenii fara legatura cu decizia CC, spune Comisia Europeana, care enumera efectele acestor amendamente:

Citeste si:

România scapă de MCV. Anunțul făcut de Comisia Europeană. Ursula...

- scurtarea perioadei de prescriptie de un an pentru efectuarea verificarii ANI dupa incetarea mandatului unui demnitar;
- limitarea perioadei pentru care declaratia publica de venituri va ramane disponibila online si limitarea perioadei in care se poate sanctiona incompatibilitatea;
- reducerea continutului formularului, fapt care ii reduce eficienta ca instrument de asigurare a transparentei sau in investigatie;
- permisiunea acordata persoanei vizate de a rectifica in orice moment declaratia (reducand astfel orice motivatie de a completa cu acuratete declaratia de la bun inceput si introducand posibilitatea de a bloca verificarile);
- reducerea semnificativa a amenzilor pentru persoanele sau institutiile care nu furnizeaza infiormatiile solicitate de ANI.

Pe de alta parte, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca "CNI nu a fost capabil sa actioneze ca o interfata intre ANI si mediul politic si nu a fost capabil sa protejeze Agentia de acuzatiile politice si sa-i sprijine dezvoltarea".

Citeste si:

Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli...

Documentul CE obtinut mentioneaza si acuzatiile aduse la adresa presedintelui ANI in februarie 2009, apoi in 2010, in relatiile sale cu mass-media, dar precizeaza ca aceste acuzatii s-au dovedit in cele din urma nefondate si neconfirmate.

Intre realizarile ANI sunt mentionate revizuirea si consolidarea procedurii de gestionare a cazurilor, ceea ce a dus la o mai mare rapiditate a declansarii procedurilor de urmare catre autoritatile competente. Raportul prezinta si o situatie statistica in legatura cu activitatea ANI si stadiul cazurilor semnalate, valabila la 1 mai 2010.

"In ceea ce priveste aspectele legate de urmarirea cazurilor semnalate de ANI, raman intrebari precum promptitudinea actiunii mecanismului disciplinar si cu privire la toleranta care se aplica anumite sanctiuni disciplinare. Raman, de asemenea, intrebari precum celeritatea proceselor inaintea procurorilor. Dat fiind faptul ca verificarile administrative ale ANI sunt suspendate pana cand investigatiile procurorilor sunt terminate, intarzierea in rezolvarea dosarelor penale are o repercusiune asupra eficientei verificarilor administrative. Desi toate aceste procese conduc spre asigurarea unei structuri ANI complet operationale si eficiente - si pasii sai inregistrati - sunt in prezent puse sub semnul intrebarii inoportunitatea noului cadrul legal", conchide documentul Comisiei Europene.

Citeste si:

Chase & Status pregătesc un show incendiar la festivalul Massif

• Activitatea DNA ramane apreciata, Parlamentul aplica partial recomandarile CE

Comisia Europeana continua sa aprecieze activitatea DNA, iar in privinta Parlamentului a constatat ca a aplicat doar partial recomandarile Bruxelles-ului cu privire la cazurile de coruptie la nivel inalt, potrivit proiectului de raport referitor la evaluarea reformei justitiei.

Obiectivul al treilea din Mecanismul de Cooperare si Verificare impus la aderarea Romaniei la UE urmareste consolidarea progresului deja realizat, continuarea formarii profesionale si investigarea impartiala in cazul sesizarilor privind coruptia la nivel inalt.

"DNA a mentinut etapele sale de investigatie stabile si convingatoare in acuzatiile de coruptie de nivel inalt si un numar semnificativ de cazuri a fost trimis catre Curte", apreciaza Comisia Europeana, care prezinta o statistica in acest sens.

Si in rapoartele din anii trecuti activitatea DNA a fost apreciata de Comisie.

Totusi, "celeritatea cazurilor de coruptie la nivel inalt supuse primei instante ramane problematica", considera CE, care arata ca la data de 5 mai, din mai mult de 30 de cazuri ale fostilor si actualilor membria ai Parlamentului si Guvernului trimisi in judecata din anul 2005, numai doi au primit o decizie finala si numai cinci cazuri au primit o decizie a primei instante de decizie, deci pana in prezent nu s-a ajuns la vreo decizie a Curtii.

CE mentioneaza, de asemenea, ca din iulie 2009, Parlamentul a aprobat cu repeziciune deschiderea investigatiilor penale intr-un caz al unui parlamentar care a fost ministru. Cererea a fost primita in patru zile. Cu toate acestea, o alta cerere cu privire la acelasi parlamentar este in asteptare din 16 februarie si o cerere separata de perchezitie a fost depusa la 10 februarie, cu privire la acest parlamentar, dar aprobarea parlamentara este inca pe rol (aluzie la cazul Ridzi - n.r.).

• Nastase, iar in atentia Comisiei

Comisia mai observa ca un caz cu privire la un fost prim-ministru (Adrian Nastase - n.r.) este acum considerat permanent blocat, printr-un refuz parlamentar de a permite deschiderea investigatiilor penale.

Astfel, Recomandarea Comisiei din iulie 2009 de a se aplica procedura de permitere a investigatiilor penale pentru parlamentarii care au fost sau sunt membri ai guvernului intr-un mod rapid si uniform a fost numai partial aplicata, conchide proiectul de raport al Comisiei.

In alta ordine de idei, executivul european a constatat ca "exceptiile de neconstitutionalitate au continuat sa amane toate cele 14 cazuri la nivel inalt aflate in asteptare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acelasi timp, ramane in asteptare la Parlament un amendament pentru inlaturarea efectuluui suspensiv al exceptiilor de neconstitutionalitate. Astfel, nu i s-a dat curs inca recomandarii Comisiei in aceasta privinta".

• Achizitiile publice demonstreaza slabiciuni ce favorizeaza frauda

Domeniul achizitiilor publice in Romania demonstreaza o serie de slabiciuni in ceea ce priveste structura legislativa, procedurala si institutionala, conducand la aparitia unor neajunsuri in protectia fata de conflictul de interese, frauda, coruptie sau alte nereguli grave, spune CE.

Astfel, protejarea prin lege impotriva conflictului de interese nu este destul de eficienta in Romania.

In plus, autoritatile competente dovedesc lipsa de sensibilitate la riscurile fata de bugetul public asociate cu conflictul de interese si desfasoara o activitate minima pentru prevenirea si detectarea conflictului de interese, se arata in proiectul de raport la capitolul achizitiilor publice.

In contextul implementarii fondurilor UE, servicii ale Comisiei au remarcat cu diverse ocazii aceste slabiciuni si au comunicat un numar de masuri concrete pentru corectarea acestora. Totusi, doar cateva dintre aceste sugestii au fost implementate, a remarcat Comisia.

Multe legi abordeaza aspecte ale conflictului de interese si nu sunt armonizate suficient, ceea ce conduce la confuzii in atribuirea responsabilitatii in randul autoritatilor competente. Pe de alta parte, confuzia se produce pentru ca exista definitii diferite ale conflictului de interese, in functie de statutul persoanei in cauza, explica executivul european.

Comisia a retinut foarte putine cazuri in care au fost depistate conflicte de interese de catre autoritatile administrative si in care au fost atribuite sanctiuni. Cooperarea intre autoritatile administrative pentru elaborarea strategiilor eficiente de prevenire si a unor proceduri de control lipseste. In plus, intrucat sunt depistate putine cazuri, putine semnale sunt transmise autoritatilor judiciare, avertizeaza Bruxelles-ul.

• Progresul Romaniei in aplicarea recomandarii CE de evaluare a impactului noilor coduri a fost minim

Progresul facut de Romania in privinta aplicarii recomandarii CE din Raportul din iulie 2009 de evaluare a impactului noilor coduri asupra functionarii sistemului judiciar si organizarii instantelor si parchetelor a fost minim.

Recomandarile Comisiei Europene de adoptare a Codurilor de procedura au fost respectate de Romania. Totodata, proiectul de raport arata ca, desi intrarea in vigoare a celor patru coduri este prevazuta pentru 2011, implementarea legislatiei pentru toate cele patru legi nu a fost inca finalizata, un proiect al legii de implementare a Codului penal fiind pus in dezbatere publica in luna iunie 2010.

• DGA a furnizat informatii in 90% din punerile sub acuzare pentru coruptie

Peste 90% din punerile sub acuzare pentru fapte de coruptie de catre parchetele de pe langa tribunale si curtile de apel sunt consecinta informatiilor furnizate de DGA.

Procentul mare al incriminarilor care implica participarea sa indica eficienta cooperarii dintre DGA si procurori si pare sa reflecte specializarea DGA in ceea ce priveste personalul si logistica si accentul exclusiv pe faptele de coruptie, afirma proiectul de raport care va fi prezentat marti spre aprobare Colegiului Comisarilor.

Activitatea MAI si a DGA este analizata in cadrul obiectivului nr. 4 din Mecanismul de Cooperare si Verificare, care se refera la prevenirea si lupta impotriva coruptiei in special in cadrul administratiei publice locale (asa-numita "coruptie mica").

Documentul mai poate suferi modificari pana la aprobarea sa, marti, in Colegiul Comisarilor.

Comisia Europeana avea posibilitatea ca in primii trei ani de la aderarea Romaniei la UE (adica pana la 21 decembrie 2009) sa activeze o clauza de salvgardare pe justitie, instrument de presiune prin care, de pilda, deciziile judecatoresti din Romania nu erau recunoscute in UE. In prezent, aceasta clauza nu mai poate fi activata, iar unii oficiali europeni s-au intrebat daca nu este cazul sa fie gasite alte posibilitati de a determina Romania si Bulgaria sa accelereze indeplinirea angajamentelor asumate in momentul aderarii la UE.

• Bulgaria a facut o impresie mai buna!

Raportul CE pentru Bulgaria va fi cel mai pozitiv de pana acum si, potrivit unor surse, va fi mai bun decat cel pentru Romania, a informat corespondentul la Bruxelles al postului natioanal de radio.

Potrivit Sofia News Agency, raportul va saluta determinarea politica a Cabinetului - instalat de numai un an - in combaterea coruptiei si crimei organizate, dar va prezenta insa si asteptarile inca neindeplinite din partea sistemului judiciar.

Principalul mesaj este progresul in ritmul potrivit si o mai buna colaborare intre institutii mai ales in privinta Ministerului de Interne, potrivit unei surse din CE. Laudele vor include si imbunatatirile aduse Codului Penal si recent aprobata strategie pentru reforma judiciara.

Nenumaratele operatiuni ale politiei nu vor fi nominalizate toate, dar necesitatea de a imbunatati practicile profesionale ale Curtilor, birourilor procurorilor si politiei va primi o atentie speciala, cu recomandari pentru siastemul judiciar de a demonstra o mai mare initiativa si responsabilitate, dar si pentru o munca de echipa mai eficienta intre Ministerul de Interne, Agentia nationala pentru securitatea statului si Biroul procurorului.

Raportul nu va elimina mecanismul de monitorizare impus Bulgariei, dar aceasta va fi cea mai pozitiva evaluare de cand Bulgaria a aderat la UE si, potrivit unei surse, pentru prima data raportul este mai bun decat cel pentru Romania.

---

Despre autor: