Unul dintre cei mai mari criminali ai istoriei isi va prezenta luni apararea la TPI

Radovan Karadzici isi va prezenta luni apararea, potrivit careia sarbii din Bosnia, al caror lider politic a fost, in primul rand s-au aparat, relateaza NewsIn, citand AFP.

Inculpat pentru genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi de Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie de la Haga, el este in principal considerat responsabil, impreuna cu aliatul sau militar Ratko Mladici, pentru cel mai mare masacru care a avut loc in Europa dupa al Doilea Razboi Mondial: uciderea a aproape 8.000 de musulmani la Srebrenita, in estul Bosniei, in iulie 1995.

De asemenea, el este acuzat pentru rolul jucat in asediul Sarajevo, care a durat 43 de luni si in timpul caruia aproximativ 10.000 de civili au fost ucisi.

Inalt, cu parul alb, Karadzici nu a mai fost vazut in public de la fuga sa, in 1996. Considerat un monstru de croatii si musulmanii din Bosnia, el ramane pentru numerosi sarbi un erou de razboi, conflict care a ravasit Bosnia din 1992 pana in 1995, dupa proclamarea independentei.

Nascut la 19 iunie 1945 in satul Petnita, din Muntenegru, Karadzici si-a petrecut copilaria la Niksici, in apropiere de frontiera cu Bosnia. In adolescenta a scris poezii, o pasiune pe care a pastrat-o si chiar a completat-o cu scrierea de piese de teatru sau de muzica populara.

Psihiatru la Sarajevo in anii '60, Radovan Karadzici si-a inceput cariera politica de abia in 1990, avandu-l drept mentor pe Slobodan Milosevici, omul forte din Iugoslavia, mort in martie 2006 in inchisoarea TPI de la Haga, inainte de sfarsitul procesului.

Dupa caderea Zidului Berlinului, vantul schimbarii care a cuprins fosta Europa comunista a atins si Iugoslavia, care se dezmembreaza din momentul in care fiecare dintre cele sase republici incep sa obtina independenta, in 1991.

Ca si Slobodan Milosevici, Karadzici sustinea atunci alipirea la Serbia a teritoriilor locuite de sarbi din Croatia si in Bosnia, unde sarbii reprezentau aproximativ 44% din populatie. Sustinut de generalul Ratko Mladici, Karadzici incepe "curatarea" Bosniei de "elementele" care nu aveau origine sarba. 100.000 de persoane au fost ucise in timpul razboiului.

Prin Acordurile de la Dayton, semnate la sfarsitul lui 1995, Karadzici si-a obtinut "republica": Republica Srpska, in timp ce croatii si musulmanii impart cealalta jumatate a tarii, care devine Federatia croato-musulmana. Cu toate acestea, la semnarea Acordurilor de la Dayton, Milosevici l-a tinut pe Karadzici la distanta, iar din iulie 1996 i se interzice sa mai apara in public.

Karadzici intra atunci in clandestinitate si, de-a lungul celor 13 ani de fuga si a operatiunilor esuate ale NATO pentru arestarea sa, devine o adevarata sursa de legende. Departamentul de Stat american promisese chiar si o recompensa de cinci milioane de dolari pentru orice informatie care ar fi dus la arestarea sa.

Intr-un final, aceasta a avut loc la 21 iulie 2008, cand lumea intreaga a descoperit, uluita, cum Radovan Karadzici traia linstit intr-un cartier de lux din Belgrad, sub identitatea falsa a lui Dragan Dabici, practicand medicina alternativa.

Razboiul din Bosnia, care s-a soldat cu 100.000 de morti si 2,2 milioane de refugiati intre 1992 si 1995, a fost "un razboi civil pe care sarbii nu il doreau", a explicat consilierul sau juridic, Marko Sladojevici.

Procurorul Alan Tieger a prezentat un rezumat al acuzatiilor ce il vizeaza pe cel considerat "comandantul suprem al epurarii etnice" din Bosnia, Karadzici dorea, impreuna cu fostul presedinte iugoslav Sloboldan Milosevici, sa fondeze o "mare Serbie" care sa includa 60% din Bosnia.

"Trebuie sa atacam de la inceput", a explicat Marko Sladojevic. Acuzarea si apararea prezinta "doua povesti complet diferite": le vom confrunta de la inceput, a spus el.

Astfel, potrivit lui Karadzici, "clasa politica musulmana si presedintele bosniac Alija Izetbegovic aveau nevoie de razboi pentru a realiza planul final de formare a unei republici islamice in Bosnia", spune Slajodevic. Masacrul din Srebrenita, unde au fost executati peste 7.000 de musulmani in iulie 1995, este "cel mult o crima de razboi impotriva unor prizonieri de razboi", a spus el. "Am vazut dovezi pentru 500 de decese, prizonieri de razboi, ceilalti au fost ucisi in lupte", a spus Sladojevici.

Declaratia initiala a lui Karadzici, de luni si marti, va fi urmata de prezentarea detaliata a acuzatiilor de catre acuzare. Ea va interoga martorii timp de cateva luni.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe