PE cere un sistem unitar de monitorizare a justitiei in toate statele membre

Mai exact, ceea ce cer europarlamentarii prin rezolutia adoptata, este ca diversele si numeroasele sisteme de evaluare din cadrul UE privind domeniul justitiei sa fie reunite intr-un cadru unic si coerent si, de asemenea, ca aceste evaluari sa implice mai indeaproape Parlamentul European si parlamentele nationale, care sa aiba acces la informatii privind inclusiv activitatile Eurojust, Europol sau sistemul Schengen, arata NewsIn.

Deputatii PE au facut aceste solicitari miercuri cand si-au prezentat pozitia privind "Programul Stockholm" care fixeaza prioritatile UE in domeniul justitiei si al afacerilor interne pentru urmatorii cinci ani (2010-2014), ei adoptand cu 487 de voturi pentru, 122 impotriva si 49 de abtineri o rezolutie in acest sens.. Liderii guvernelor statelor membre vor trebui sa decida asupra acestui program cu ocazia summitului european din 10-11 decembrie.

In cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European, eurodeputata Partidului Popular European Monica Macovei a solicitat Consiliului Uniunii Europene sa mentina un angajament ferm privind combaterea coruptiei. "Avem nevoie de o politica europeana si de un mecanism comunitar pentru a combate coruptia si frauda cat mai ferm, iar Programul de la Stockholm trebuie sa oglindeasca aceasta necesitate si acest angajament", a subliniat Macovei.

De altfel, si Mats Aberg, ambasadorului Suediei la Bucuresti, a declarat cu ocazia lansarii presedintiei suedeze a UE, ca "Programul Stockholm, noul cadru de lucru in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne, care urmeaza sa fie adoptat de UE, ar putea fi un instrument folositor pentrui reforma justitiei si lupta anticoruptie din Romania".

Astfel, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona, parlamentarii solicita prin rezolutia de miercuri "instituirea unui sistem concret de monitorizare si evaluare, in special in domeniul justitiei, care sa se axeze pe calitate, eficienta si echitatea instrumentelor juridice in vigoare, a administrarii justitiei si a protectiei drepturilor fundamentale, implicand indeaproape Parlamentul European si parlamentele nationale".

In prezent, exista mai multe sisteme de evaluare in domeniul SLSJ, iar PE considera ca acestea trebuie consolidate intr-un cadru unic si coerent, care sa acopere toate aspectele, inclusiv evaluarea punerii in aplicare a legislatiei. In plus, deputatii de la Bruxelles considera ca evaluarile realizate de diferite organisme ale UE ar trebui "mai bine coordonate".

De aceea, se arata in rezolutie, PE solicita "crearea unui sistem de evaluare pentru a acorda Parlamentului European si parlamentelor nationale acces la informatii legate de politicile si activitatle Comitetului pentru securitate interna, precum si ale EUROPOL, Eurojust, Agentia Europeana pentru Gestionarea Cooperarii Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) si sistemul Schengen. Mai mult, parlamentarii considera, in acest context, ca Parlamentului ar trebui sa i se acorde dreptul de a emite un aviz obligatoriu cu privire la numirea directorilor agentiilor, deoarece Parlamentul este si autoritate bugetara.

Europarlamentarii considera, de asemenea, ca pentru a incadra cooperarea Parlamentului European cu parlamentele nationale in cadrul SLSJ "ar trebui creat un forum permanent alcatuit din reprezentanti la nivel politic (doi pentru fiecare Camera plus doi supleanti), care sa se intruneasca de doua ori pe an si sa imparta un spatiu comun de lucru in care toate informatiile referitoare la SLSJ, inclusiv cele confidentiale, sa poata fi comunicate in timp real.

In textul rezolutiei adoptate miercuri, deputatii europeni mai subliniaza ca, in noul cadru juridic si institutional creat prin Tratatul de la Lisabona, activitatile din domeniul spatiul de libertate, securitate si justitie (SLSJ) nu vor putea continua decat prin asocierea in mod adecvat a Parlamentului European, a parlamentelor nationale si a societatii civile, in vederea initierii unei dezbateri deschise si continue.

De aceea, parlamentarii europeni solicita "un proces legislativ mai transparent la nivelul UE si la nivel national", explicand ca ar fi de dorit evitarea procedurilor legislative speciale, in detrimentul celor ordinare, mai ales in cazurile in care o propunere ar putea aduce atingere drepturilor individului. In plus, se mai atrage atentia ca "ar trebui acordata prioritate reducerii discrepantei importante dintre normele si politicile aprobate la nivel european si punerea lor in aplicare la nivel national.

Deputatii de la Bruxelles mai cer ca evaluarea periodica a rezultatelor obtinute in cadrul programului Stockholm "sa faca obiectul unei dezbateri anuale in Parlamentul European", dezbatere care sa implice societatea civila si sa se axeze pe protectia drepturilor fundamentale in UE si care ar trebui sa aiba la baza rapoarte ale Consiliului, Comisiei Europene, Autoritatii europene pentru protectia datelor si ale Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), precum si evaluarile si studiile efectuate de experti independenti, contributiile organizatiilor societatii civile si rezolutiile Parlamentului.

Intr-un context mai larg, potrivit viziunii parlamentarilor europeni, Programul de la Stockholm ar trebui in special sa abordeze problema migratiei intr-un mod solidar intre statele UE si sa gaseasca un echilibru mai bun intre securitatea cetatenilor (de exemplu, protectia frontierelor externe, urmarirea penala a infractionalitatii transfrontaliere) si protectia drepturilor lor individuale. De asemenea, programul ar trebui sa ofere cetatenilor un acces echitabil la justitie si sa solutioneze problemele practice cu care se confrunta Uniunea Europeana in chestiuni care tin de ordini juridice diferite.

In rezolutia privind Programul Stockholm se mai prevede, printre altele, examinarea posibilitatii infiintarii unui Tribunal European pentru infractiuni cibernetice, se subliniaza necesitatea unor limite mai clare si mai restrictive pentru schimburile de informatii cu caracter personal intre statele membre si se evidentiaza necesitatea stabilirii unor standarde minime privind conditiile de detentie si un ansamblu comun de drepturi ale detinutilor din UE.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe