International • 29 Septembrie 2009 • 15:09
Europa se pregateste pentru o competitie dura, in cazul unei victorii a "da" la referendumul din Irlanda, pentru postul de presedinte al UE prevazut in Tratatul de la Lisabona, in timp ce respingerea textului ar bloca extinderea blocului Celor 27 si ar provoca o criza profunda.
La 12 iunie 2008, 53,4% dintre alegatorii irlandezi, al caror numar reprezinta mai putin de 1% din totalul cetatenilor UE, au respins Tratatul, destinat sa asigure o mai buna functionare Uniunii Europene cu 27 de membri. Acest "nu" sincer al irlandezilor a impiedicat aplicarea textului, care trebuie sa fie ratificat de toate cele 27 de tari membre UE pentru a intra in vigoare, relateaza NewsIn.[De ce ar trebui sa ne intereseze Tratatul de la Lisabona?]

Dublinul, singura capitala europeana obligata de Constitutie sa supuna Tratatul unui referendum, a acceptat sa-i cheme din nou pe irlandezi la vot, in schimbul unor garantii oferite de Bruxelles pentru a calma temerile ce au influentat rezultatul negativ din 2008: UE nu se va atinge de o serie de "caracteristici celtice", cum ar fi interzicerea avortului, neutralitatea militara si administrarea propriului sistem de taxe. In plus, in cazul unei victorii a "da", Irlanda isi va pastra comisarul european in Executivul de la Bruxelles.

Formula organizarii unui nou referendum in schimbul unor garantii a fost folosita de Irlanda si in cazul Tratatului de la Nisa: respins in 2001 de 50% dintre irlandezi, textul a fost aprobat un an mai tarziu de 63% dintre alegatori.

Scenariul s-ar putea repeta vineri. Doua sondaje realizate inaintea votului arata ca 68% dintre irlandezi sunt gata sa spuna "da" Tratatului de la Lisabona, intr-o ancheta publicata in Sunday Independent, si 55% intr-o alta pentru Sunday Business Post. Sustinatorii lui "nu" sunt creditati cu 17% (si 15% indecisi) in primul sondaj, si 27% (18% indecisi) in cel de-al doilea sondaj. [55% dintre irlandezi sunt in favoarea Tratatului de la Lisabona]

In cazul ratificarii Tratatului de la Lisabona, blocul european va avea un "presedinte" cu un mandat de maxim cinci ani si un Inalt Reprezentant pentru politica externa, un fel de sef al diplomatiei, cu prerogative sporite, care, de asemenea, va fi si vicepresedinte al Comisiei Europene.

Din acest motiv, referendumul irlandez este crucial, apreciaza Antonio Missiroli, expert la European Policy Center din Bruxelles. "Dupa ratificarea Tratatului de la Lisabona nu va mai avea loc o revolutie institutionala", spune el.

"Categoric, Europa nu se va prabusi in cazul unei victorii a 'nu', dar va suferi o pierdere de credibilitate colosala pe plan international", adauga expertul, subliniind ca, "in cazul unui esec, in viitor vor fi luate doar solutii de compromis".

La randul sau, Dominik Hierlemann, expert pe probleme europene la Fundatia Bertelsmann, apreciaza ca un "nu" la referendumul din Irlanda ar distruge "elanul politic european".

Una dintre principalele consecinte ar fi blocarea procesului de aderare a tarilor candidate, cu exceptia, probabil, a Croatiei si Islandei.

In acelasi timp, respingerea Tratatului ar inchide pentru multa vreme orice perspectiva de integrare pentru tarile din Balcani, "cu riscul de a reaprinde tensiunile in regiune", avertizeaza Hugo Brady, expert la Centre for European Reform, cu sediul la Londra. "Frustrarea Turciei, aparuta din incetinirea negocierilor de aderare, s-ar putea transforma in furie fata de UE", adauga expertul britanic.

Cu toate acestea, liderii europeni, linistiti de sondajele de opinie, pariaza mai degraba pe o victorie a lui "da" la referendumul din Irlanda. De altfel, ei au inceput deja negocieri discrete pentru numirea titularilor celor doua posturi emblematice prevazute in Tratatul de la Lisabona, urmand sa incheie discutiile pana la sfarsitul lui octombrie.

Numele cel mai des mentionat pentru postul de presedinte al Consiliului european este acela al fostului premier britanic Tony Blair. Candidatura sa are insa de suferit in urma angajarii fostului premier britanic alaturi de George W. Bush in razboiul din Irak si, in plus, nu este sustinuta nici in "familia" politica din care provine, a socialistilor europeni. [Tony Blair, noul presedinte al UE?]

Printre posibilii candidati la postul de presedinte al UE se mai afla premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker sau seful guvernului olandez, Jan Peter Balkenende.

Incertitudinea domina si alegerea viitorului "ministru european de externe". Fostul premier finlandez, social-democratul Paavo Lipponen, se afla printre candidati, dar printre cei interesati de conducerea diplomatiei UE se numara si actualul ministru suedez de externe, Carl Bildt, precum si finlandezul Olli Rehn, comisarul european pentru extindere.

In cazul in care irlandezii vor vota "da" la referendumul de vineri, Tratatul de la Lisabona, care trebuie sa fie ratificat de toate cele 27 de tari membre UE pentru a intra in vigoare, nu va scapa de emotii.

Euroscepticul presedinte ceh Vaclav Klaus este banuit ca vrea sa epuizeze toate solutiile inainte de a semna tratatul, asteptand revenirea la putere, in primavara lui 2010, a conservatorilor britanici, care vor sa supuna textul unui referendum, ceea ce ar insemna "moartea" textului european.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.