Literele parintilor erau "mici opere de arta", isi aminteste Eco. "Este evident ca scrisul de mana frumos nu este in mod necesar un semn al inteligentei. Dar era placut sa citesti notite sau documente scrise asa cum trebuie sa fie scrise", continua scriitorul, initiat in arta caligrafiei, in primele luni ale scolii primare.
Telefonul mobil ne-a invatat sa scriem "Where R U?" in loc de "Where are you?", iar stramosii nostri ar fi socati sa vada ca scriem "show" in loc de "shew", noteaza Umberto Eco, care nu isi pierde, nici macar in tonul pedagogic, stilul ludic. Are si argumente in favoarea scrisului de mana, care ne invata sa ne controlam mainile si incurajeaza coordonarea mana-ochi, dar mai ales "te obliga sa compui mai intai mental fraza, iar gratie stiloului si hartiei, compunerea curge lin si gandit".
Umanitatea a invatat sa redescopere sporturi si placeri estetice, pe care civilizatia le-a eliminat ca non-necesare, iar caligrafia de ce nu ar fi una dintre aceste rare bogatii uitate? Oamenii nu mai calatoresc pe cai, dar multi iau cursuri de calarie; avem yacht-uri cu motor, dar multi sunt dedicati adevaratilor navigatori. Ar fi un lucru excelent ca parintii sa isi trimita copiii la scoli de caligrafie, pentru a participa la concursuri si turnee, nu doar pentru a dobandi o formare a ceea ce este frumos, ci si ca "psihomotor al bunei fiintari", isi continua scriitorul pledoaria, invatandu-ne, cu umor si ironie, unde sa gasim aceste scoli: "Ele exista, doar cautati sintagma <scoala de caligrafie> pe internet".
Acum mai bine de 40 de ani, Umberto Eco a scris "Apocaliptici si integrati - comunicatii de masa si teorii ale culturii de masa” ( Polirom, 2008), asumandu-si tonul profetic in care astazi nu mai crede si avertizand asupra pericolelor pe care le induc uniformizarea limbajului si masificarea culturii.
Semiotician si teoretician al artei, Umberto Eco, unul dintre exponentii avangardei culturale italiene a anilor '60, a predat la cele mai faimoase universitati din lume, fiind Doctor Honoris Causa a peste cincizeci dintre ele. Romanul "Numele trandafirului", distins cu Premiul Strega si Premiul pentru cea mai buna carte a anului, a fost ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Horoscop săptămânal: Care este ziua ta norocoasă în funcție de zodie în...
Sursa: garbo.ro
-
Cum să trimiți cele mai sexy sms-uri care îl vor face să se gândească la tine...
Sursa: kudika.ro