40 de ani de la cucerirea Lunii

Principalele festivitati au loc intre 16 si 24 iulie, date care marcheaza lansarea spre Luna a misiunii Apollo 11 de la centrul spatial Kennedy (Cape Canaveral) din Florida, respectiv intoarcerea triumfala a lui Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Luna, la 20 iulie 1969, urmat de Buzz Aldrin. Un al treilea membru al echipajului, Michael Collins, a ramas pe orbita lunara.

Cei trei fosti astronauti vor fi onorati astazi, la Casa Alba, de presedintele Barack Obama. Evenimentul este marcat la Centrul Kennedy din Florida, la centrul spatial din Huston, Texas, unde se afla sala de control, dar si la celebrul Muzeu al Spatiului de la Washington si va fi celebrat si de orchestra simfonica nationala.

NASA, agentia spatiala americana care a reusit sa exploreze Luna, s-a mobilizat si pe internet pentru a marca evenimentul. Agentia a prezentat pe site-ul sau, printre altele, inregistrari video refacute ale misiunii Apollo 11, gratie postului de televiziune CBS care a pastrat in arhivele sale imagini din acea perioada, in special cele cu primii pasi ai lui Neil Armstrong pe Luna. NASA a pierdut o parte din filmarea originala. In plus, agentia a postat online inregistrari nedifuzate ale conversatiei dintre astronauti.

NASA a dat publicitatii vineri si imagini a cinci dintre cele sase sit-uri de aselenizare ale misiunilor Apollo, surprinse de noua sonda lunara LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter), lansata la 18 iunie pentru a pregati intoarcerea americanilor pe Luna pana in 2020, daca va fi mentinut actualul program. LRO a putut fotografia soclul modulului lunar lasat in urma de Armstrong si Aldrin, cat si detalii ale locului unde a aselenizat nava Apollo 14, in ianuarie 1971. In imagini mai pot fi vazut instrumente lasate de astronauti si chiar urme ale pasilor lor.

Cucerirea Lunii a incununat si a demonstrat preeminenta Statelor Unite in fata URSS in lupta pentru cucerirea spatiului din timpul Razboiului Rece, comenteaza Agentia AFP. Implinirea a 40 de ani de la succesul american intervine intr-un moment crucial pentru ambitiile spatiale ale Statelor Unite.



Presedintele Barack Obama a cerut o reexaminare profunda a programului Constellation lansat de predecesorul sau, George W. Bush, in 2004, al carui obiectiv este reintoarcerea americanilor pe Luna pana in 2020. Aceasta va fi insa prima etapa pentru trimiterea misiunilor umane pe Marte si chiar mai departe.

Comisia de experti independenti formata de Obama si prezidata de Norman Augustine, fost director general al grupului american de aparare Lockheed Martin, isi va prezenta recomandarile la sfarsitul lunii august.

"Acum, cand sarbatorim 40 de ani (de la primii pasi pe Luna - n.red.), cred ca ne aflam intr-un moment critic, cu atat mai mult in Statele Unite, intr-un proces care va stabili (...) viitorul oamenilor in spatiu. (...) Iar fara fonduri publice, nu se va intampla nimic", este de parere John Logsdon, de la Muzeul Spatiului din Washington.

"Avem tehnologia necesara pentru a trimite oameni pe Marte, insa intrebarea este care sunt mijloacele noastre?", se intreba recent Norman Augustine, facand referire la criza economica mondiala, la cresterea masiva a deficitului bugetar si la prioritatile interne.

Pe de alta parte, influentul congresmen democrat Barney Frank declara recent ca "explorarea spatiala efectuata de oameni este prea costisitoare in termeni de randament stiintific", spre deosebire de cea efectuata de roboti.