Scenarii: Ce urmeaza in Iran?

Alegerile prezidentiale din Iran, castigate detasat de radicalul Mahmoud Ahmadinejad in fata moderatului Mir Hossein Moussavi, au declansat cele mai ample tulburari interne de dupa revolutia islamica din 1979.

Protestatarii iranieni au umplut strazile Teheranului si altor orase, saptamana trecuta, fara sa tina cont de un avertisment dur al ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Duminica, autoritatile iraniene au dat vina pe "teroristi" si vandali pentru violente, iar Ahmadinejad le-a cerut Statelor Unite si Marii Britanii sa inceteze sa se mai amestece in treburile interne ale Iranului. Televiziunea de stat a anuntat ca 10 persoane au murit si 100 au fost ranite in timpul protestelor de duminica. Alte informatii vorbeau despre 13 morti si aproape 500 de arestati.

Reuters prezinta scenarii despre ce s-ar putea intampla in continuare in Iran, al cincilea mare exportator de petrol din lume si posesorul unui program nuclear banuit ca urmareste sa produca arme, conform NewsIn.

Iranienii vor asculta ordinul lui Khamenei de a inceta manifestatiile?

Avand in vedere ce s-a intamplat sambata, la o zi dupa discursul lui Khamenei, se poate prevedea ca protestele vor continua, daca autoritatile nu impun legea martiala sau declara stare de urgenta. Cum protestelor li s-au alaturat studenti si femei, pare putin probabil ca autoritatile sa puna capat demonstratiilor prin forta.

Anoush Ehteshami de la Universiotatea Durham University crede ca protestele vor continua. "Demonstratiile vor evolua in lucruri diferite. Depinde mult daca Moussavi le conduce din prima linie. Daca va face acest lucru, se va asigura ca demonstratiile sunt pasnice, ordonate si cu un obiectiv politic, adica anularea rezultatelor alegerilor. Dar daca el nu se va afla in fruntea demonstratiilor, pericolul este ca miscarea de protest sa se fragmenteze, ca unele elemente sa recurga la violenta, lucru care nu este de dorit in aceasta criza".

Daca Moussavi ar fi arestat, a spus analistul, criza ar urca la un nivel total diferit, iar manifestantii ar face apel la interventia altor personalitati, precum marele ayatollah Hossein Ali Montazeri, fostii presedinti Mohammad Khatami si Akbar Hashemi Rafsanjani, care conduce si puternica adunare a expertilor, corp religios care supravegheaza, numeste si poate demite ghidul suprem.

Comentatorul Baqer Moin, de la Londra, este de parere ca protestele vor continua, dar la o scara mai mica, din cauza numarului mare de forte de securitate si membri ai militiilor, precum si din cauza arestarii unor personalitati importante, a activistilor si strategilor opozitiei.

"Nu cred ca exista o solutie implicand fortele de securitate pentru aceasta problema. Trebuie sa existe un compromis care sa multumeasca macar publicul cel mai loial republicii islamice, pentru ca printre demonstranti au fost si clerici". "Daca ne referim la forte de ordine, guvernul are suficienta putere la dispozitie pentru a preveni demonstratiile de strada, totusi, nu va putea opri nesupunerea civila", a spus el.

Regimul mai are legitimitate? Daca a pierdut-o, o poate recupera?

Protestele de strada, care au continuat sfidandu-l deschis pe Khamenei, au subminat legitimitatea regimului. Inainte de alegeri, protestatarii aveau scopul de a-i incuraja pe iranieni sa il inlature pe Ahmadinejad, dar in prezent intregul sistem si liderul suprem sunt sub semnul intrebarii, ceea ce este fara precedent.

Singura modalitate pentru Khameini de a iesi din criza si de a-si reface legitimitatea este de a urma calea ayatollahului Ruhollah Khomeini si a ordona repetarea votului. In acest caz, el ar putea pierde sprijinul unor loialisti, dar ar calma situatia si reface imaginea Iranului in lume.
"Legitimitatea regimului este acum sub semnul intrebarii. Atata vreme cat masele populare, tineri si batrani, raman nemultumite de rezultatul alegerilor, legitimitatea regimului va ramane sub semnul intrebarii", a spus Ehteshami.

Acceptand prea devreme rezultatele alegerilor si sustinandu-l atat de deschis pe Ahmadinejad, liderul suprem s-a plasat intr-o situatie foarte riscanta, este de acord Moin. "De acum inainte, orice critica la adresa lui Ahmadinejad, a guvernului si practicilor sale se va reflecta asupra lui Khamenei. El a luat clar apararea unei parti a republicii islamice, in loc sa ramane deasupra tuturor, asa cum se intampla in trecut".

Isi poate permite regimul iranian o reprimare sangeroasa a manifestatiilor?

Daca reprimarea violenta a manifestatiilor este singurul mod de a mentine sistemul, autoritatile vor face acest lucru. In tulburarile studentesti din 1999, reprimarea a functionat. Daca autoritatile au de ales intre a accepta cererile protestatarilor si o represiune, sistemul va opta probabil pentru metoda mai dura.

"Nu se poate prevedea ce se va intampla. Niciuna dintre tabere nu poate prezice cum va evolua criza. Represiunea ar putea calma temporar lucrurile, dar linistea obtinuta cu varsare de sange va avea consecinte grave. Va afecta pozitia regimului. Cu cat dureaza mai mult, cu atat mai multe diviziuni vor aparea intre regimi si cler", mai spune Moin.

Are Khamenei sprijinul clerului de rang inalt?

Exista diviziuni clare intre clericii de rang inalt in ceea ce priveste alegerile. Fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, care il sustine pe Moussavi, este foarte influent si respectat in randul clerului. El este cunoscut ca fiind una dintre personalitatile revolutiei islamice din 1979, pentru ca a fost un apropiat al lui Khomeini.

Potrivit lui Ehteshami, "Khamenei a spus ceea ce a spus avand unele asigurari din partea Consiliului Gardienilor, principala institutie legislativa din Iran, din care fac parte grupuri de clerici si experti judiciari si are puterea de a sprijini sau anula votul".

"Are doar sprijinul unui parti, nu a intregului clar. El se sprijina mai mult pe puterea politica si militara decat pe consens", a adaugat Moin.

Imaginea fetei insangerate a unei tinere devine simbolul revoltelor de la Teheran