Extrema-dreapta avanseaza in ansamblu in toata Europa, obtinand rezultate bune in 10 state diferite, desi in Belgia, Franta si Polonia a inregistrat si unele pierderi semnificative, relateaza EUObserver
In total, extrema-dreapta a obtinut cu opt locuri mai multe decat la alegerile din 2004. In Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Romania si Marea Britanie extrema-dreapta a inregistrat de la progrese moderate pana la semnificative. Insa in Franta, de exemplu, Frontul National al lui Jean Marie Le Pen a pierdut patru mandate. Regrese ale acestui tip de formatiuni s-au inregistrat si in Belgia si Polonia.

"Cresterea extremei-drepte este un semn intr-adevar rau si are, in mod clar, legatura cu criza economica", explica Gerry Gable, editor la Searchlight, o revista antifascista britanica. Partidul National Britanic (BNP) a obtinut anul acesta primul sau mandat in PE. "Acestea este un rezultat previzibil al impactului social al crizei financiare", a adaugat el. "Este un curent foarte ingrijorator, in special in Austria si Olanda", a avertizat Gable.
Olanda se afla in fruntea acestui nou curent, cu patru mandate pentru Partidul Libertatii al lui Geert Wilders, un personaj controversat. Si in Austria partidul cu acelasi nume, Partidul Libertatii, a obtinut doua mandate, cu unul mai mult decat in 2004. BVO, al lui Joerg Haider, nu va fi reprezentat in PE, desi a fost votat de 4,6% dintre alegatori. Astfel, in total, extrema-dreapta austriaca a obtinut 18% din voturi.

Partidul ungar Jobbik, a carui aripa militara, Garda Ungara, aminteste de organizatiile naziste de tineret, a obtinut trei mandate in PE, cu 15% din voturi.

In Danemarca, Partidul Poporului Danez, antiimigratie, dar care respinge eticheta de extrema-dreapta, a primit doua locuri, fata de unul in legislativul precendent. Si Finlanda trimite la Strasbourg primul sau deputat de extrema-dreapta, din formatiunea eurosceptica si nationalista Perussuomalaiset. Aceasta rezultat al formatiunii la nivel european intervine dupa succesul inregistrat la alegerile interne din 2007, cand a obtinut cinci locuri in Parlamentul national.

Partidul Romania Mare (PRM) a obtinut doua mandate, fata de zero in 2007. Inainte de aderarea Romanidi la UE, formatiunea era reprezentata de cinci observatori in PE.

Formatiunea elena LAOS, condusa de jurnalistul de dreapta Giorgios Karatzaferis, si-a dublat numarul de reprezentanti, de la unul la doi, cu circa 7% din sufragii.

Si partidul italian antiimigratie Liga Nordului si-a dublat reprezentarea, de la patru la opt europarlamentari, dar soarta extremei-drepte in Peninsula este greu de apreciat, dupa ce alte doua formatiuni de extrema-dreapta, Alianta Nationala "post-fascista" a lui Gianfranco Fini si neofascistii de la Alternativa Sociala a Alessandrei Mussolini au fuzionat cu Forza Italia a lui Silvio Berlusconi, formand Partidul Poporului Libertatii.
La polul opus, Frontul National francez a pierdut patru mandate, in timp ce Miscarea pentru Franta a lui Philippe de Viliers, aflata in prezent sub umbrela formatiunii irlandeze Libertas, a pierdut doua mandate din trei. "Frontul National din Franta a fost invins pe de o parte din cauza ca partidul de guvernare a preluat o parte din retorica sa, iar Le Pen insusi (se afla pe scena politica - n.red.) de prea mult timp si a acumulat prea multe condamnari", a spus Gable. "Dar cheia este faptul ca in partid exista diviziuni", a precizat el.

"Aceeasi poveste este si in Belgia, unde Vlaams Belang a pierdut sustinerea (electoratului - n.red.) in favoarea Lijst Dedecker, (...) cand incep diviziunile atunci incep sa sufere", a explicat analistul. Formatiunea separatista flamanda Vlaams Belang a pierdut un mandat in PE si are in prezent numai doua, in timp ce populistii de dreapta Lijst Dedecker au catsigat unul. Impreuna, cele doua formatiuni au strans circa 15% din voturi, fata de 23%, cat a obtinut Vlaams Belang singura in 2004.

In Polonia extrema-dreapta a inregistrat cea mai mare scadere fata de 2004. Daca la alegerile europene precedente Varsovia a trimis 16 politicieni de extrema-dreapta in PE, anul acesta nici Liga Familiilor Poloneze, nici partidul Autoaparare nu vor fi reprezentate. Gable a pus acest fenomen pe seama conservatorismului partidelor consacrate: "Colapsul extremei-drepte este un semn al cat de dreapta au fost partidele de la guvernare".

Si formatiunea bulgara Ataka a pierdut un mandat, ajungand la doua, iar cea letona LNNK a pierdut trei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.