Ungaria se confrunta de un an si jumatate cu un val fara precedent de violente impotriva comunitatii rome: cinci persoane au fost ucise in atacuri cu arme de foc si dispozitive incendiare.
Autorii atacurilor rasiste nu au fost inca identificati. Predicatorii urii sunt insa tot mai activi in peisajul politic ungar. Partidul Jobbik si bratul sau armat, Garda Maghiara, cresc in sondaje promitand sa apere Ungaria de "crimele parazitilor tigani".

Parlamentul Ungariei a oficializat luna trecuta finalul prezentei lui Ferenc Gyurcsany in fruntea guvernului de la Budapesta, instalandu-l in functia de premier pe Gordon Banjai. Schimbarea la varf a incheiat unul dintre cele mai tensionate mandate prim-ministeriale din istoria postcomunism a Ungariei. Inca dinainte de izbuncnirea crizei economice globale, "era" Gyurcsany a fost marcata de dificultati economice, de radicalizarea opozitiei de centru dreapta si polarizarea inerenta a vietii politice ungare.
Cel mai ingrijorator fenomen al tumultuosului mandat Gyurcsany il constituie insa inmultirea atacurilor de tip rasist impotriva romilor si ascensiunea unei opozitii fara nici o ancora in democratia Europei secolului XXI.

La inceputul anului, extrema dreapta a castigat 8% din sufragii intr-unul dintre districtele Budapestei, promovand o intoleranta agresiva fata de comunitatea roma. Ascensiunea noilor predicatori ai urii in Ungaria a avut nevoie de numai sase ani. Criza economica poate accelera acest proces.

Lupii tineri ai extremismului

Dupa declinul Partidului Justitiei si Vietii, MIEP – formatiunea fondata in 1993 de antisemitul Isvan Csurka, un extremist "de moda veche" care descoperea oriunde isi intorcea privirea "comploturi ale finantelor everiesti" –, stafeta a fost preluata de o noua generatie, mai militanta si mai agresiva.

In 2003, Comunitatea Tineretului de Dreapta, organizatie studenteasca formata cu un an in urma, ia forma unui partid politic numit Miscarea pentru o Ungarie mai Buna, sau Jobbik, potrivit numelui simplificat din limba maghiara. Obiectivul declarat al formatiunii autodefinite "national-crestina" era "finalizarea schimbarii de regim si construirea unei societati mai echitabile decat cea din prezent".

Prin "schimbarea de regim" membrii Jobbik intelegeau, ca si Fidesz – dreapta moderata ungara –, detronarea finala a regimului comunist, care in prezent s-ar fi deghizat in socialism si liberalism, si impunerea "adevaratelor valori" pierdute in tumultul istoriei recente de natiunea maghiara. Daca "adevaratele valori" ale natiunii au ramas destul de vag definite, metodele prin care Jobbik a ales sa le apere au devenit rapid un element jenant pentru Ungaria europeana.

Populismul de tip religios, cu instalarea de cruci in majoritatea localitatilor Ungariei – in special in zonele rurale care constituie fieful electoratului de dreapta –, a fost urmat de vandalizari asumate ale institutiilor pe care Jobbik le considera a "ofensa morala publica". Publicitatea obtinuta prin astfel de actiuni s-a dovedit insa insuficienta la alegerile din 2006, in care Jobbik si aliatul de circumstanta MIEP rateaza intrarea in Parlement.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.