Presedintele comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care are parte de un final tulbure de mandat, este un fost membru al nomenclaturii sovietice care a trecut de la discursul prorus la apologia destinului european al tarii sale, comenteaza AFP.

Nascut in 25 mai in Transnistria, regiune separatista rusofona a Moldovei, acest barbat cu trasaturi severe si impenetrabile si cu parul complet alb a prezidat in anii '90 comitetele Partidului Comunist in diferite circumscriptii ale tarii.

Voronin, un om care se exprima direct, cu reputatia ca munceste mult si ii place disciplina, are formatie de economist si jurist, relateaza NewsIn, citand AFP. Tata a doi copii, este numit in 1989 ministru de interne al Republicii Moldova. Va ramane in ochii moldovenilor omul care a refuzat sa dea ordinul de a trage asupra multimii in timpul manifestatiilor anticomuniste. In 1990, pleaca la Moscova pentru a-si continua studiile la Academia Ministerului de Interne, pe care o absolva cu gradul de general de politie.

Voronin este, deci, un produs pur al aparatului sovietic, comenteaza agentia franceza. In 2001, fidel traditiilor politice in vigoare in fostul spatiu sovietic, conduce comunistii moldoveni spre o victorie zdrobitoare la legislative, ducand o campanie prorusa. Este ales presedinte in acelasi an de catre Parlament, dupa ce in 2000 se renuntase la votul direct pentru desemnarea sefului statului. Dupa doua mandate succesive, Voronin urmeaza sa se retraga de la Presedintie pana in 8 iunie.

Criticii sai spun despre el ca vorbeste la fel de prost si moldoveneasca si rusa, iar aceasta este una dintre motivele de ranchiuna ale electoratului nationalist. Dar la sfarsitul anului 2003, Voronin se demarca brusc de Moscova in problema republicii autoproclamate Transnistria, refuzand in ultimul moment planul de solutionare a conflictului propus de presedintele rus Vladimir Putin si considerat prea favorabil autoritatilor transnistrene.

De la respingerea planului, perceput ca o insulta de Kremlin, relatiile sale cu Moscova s-au crispat, iar Voronin s-a apropiat incet-incet de Europa, de la care spera un ajutor economic. In acest fel, a privat si opozitia de unul dintre principalele sale argumente impotriva comunistilor.

Potrivit analistilor, manifestatiile antiruse din primavara anului 2002 de la Chisinau au marcat momentul in care Voronin si-a inceput schimbarea de politica, simtind ca societatea moldoveneasca s-a saturat de ingerintele repetate ale Rusiei. S-a despartit discret de consilierii sai din vechea garda sovietica, pentru a-i inlocui cu lupii tineri partizani ai reformelor in interiorul partidului.

Considerat un pragmatic, lui Voronin ii place sa repete ca principalul sau obiectiv politic este de a consolida democratia in Republica Moldova, dar bilantul sau in acest domeniu ramane contestat.

"Partizanii sai vad in el un model de curaj si constiinta civica, dar detractorii afirma ca a uzurpat puterea in tara", apreciaza analistul moldovean Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale. "Este putin crud, dar se potriveste cu realitatea. Puterea a fost organizata in ultimii ani dupa modelul rus", adauga analistul, referindu-se la atotputernicia partidului Rusia Unita, aflat la putere la Moscova, si a liderului sau, Vladimir Putin.

Opozitia afirma ca aliatii lui Voronin controleaza total presa, sistemul bancar, dar si viticultura si cultura de tutun, doua activitati importante intr-o tara cu o economie agricola.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.