Liderii NATO, printre care pentru prima oara presedintele american Barack Obama, sarbatoresc vineri si sambata 60 de ani de la infiintarea Aliantei, cu preocuparea de a evita o infrangere in cea mai ampla operatiune din istoria lor, in Afganistan, relateaza NewsIn.
In plus, acest summit va fi marcat de aderarea altor doua tari, Croatia si Albania, al treilea val de extindere dupa 1990 si sfarsitul Razboiului Rece, ceea ce va ridica numarul statelor membre de la 26 la 28.

Reuniunea se desfasoara in locuri ce simbolizeaza reconcilierea franco-germana, la Strasbourg, in Franta, si la Kehl si Baden-Baden, in Germania, si va marca, in plus, reintoarcerea Parisului in comandamentul militar al Aliantei, de unde s-a retras in 1966, in urma unei decizii a lui Charles de Gaulle.

Desi acestea sunt "evenimente importante", asa cum a spus secretarul general Jaap de Hoop Scheffer, ordinea de zi a summitului va fi dominata de problema stabilizarii Afganistanului, subiect ce va fi abordat sambata dimineata, odata cu misiunea din Kosovo.

NATO desfasoara din 2003 cea mai importanta operatiune din istoria sa, in Afganistan, unde se confrunta cu opozitia din ce in ce mai puternica a talibanilor, care folosesc Pakistanul drept loc de refugiu. NATO isi joaca propria credibilitate in Afganistan. Fara sa vrea sa alarmeze, Statele Unite, prin vocea presedintelui Barack Obama, aflat la primul sau turneu in Europa in calitate de sef de stat, le vor cere aliatilor europeni sa faca mai mult pentru a sustine guvernul de la Kabul.

Obiectivul noii strategii pe care Obama a prezentat-o saptamana trecuta si care a obtinut sprijinul comunitatii internationale la conferinta de la Haga, zilele trecute, este acela ca Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF), aflata sub comandamentul NATO si formata in prezent din 60.000 de soldati din 42 de tari, sa se poata retrage la un moment din Afganistan. Obama vrea insa ca militarii straini sa se retraga cu fruntea sus, dupa ce vor fi anihilat amenintarea terorista reprezentata de al-Qaida, aliata talibanilor.

Totusi, nimeni nu se asteapta ca europenii sa-si suplimenteze contingentele la cote comparabile cu ceea ce au anuntat americanii, care vor trimite in regiune 21.000 de soldati in plus. In schimb, Washingtonul se asteapta ca aliatii sai sa contribuie mai mult pe latura civila a operatiunii internationale, avand ca prioritate formarea politiei si a jandarmeriei afgane. Franta si alte state europene s-au declarat pregatite sa-si ia un angajament in acest sens.

Un alt subiect important de pe agenda summitului se refera la relatiile tensionate dintre NATO si Rusia, afectate in special de conflictul ruso-georgian din august 2008 si de proiectul antiracheta american, care ar urma sa fie instalat in Europa Centrala, in Cehia si Polonia. Ministrii de externe NATO au hotarat la 5 martie sa reia toate contactele formale cu Rusia, pe care Alianta le-a suspendat la 19 august. Potrivit lui de Hoop Scheffer, care se declara "realist", "relatiile nu se vor imbunatati numai pentru ca" NATO vrea acest lucru. In acelasi timp, el a precizat ca este convins de faptul ca Rusia va coopera in ceea ce priveste Afganistanul, "pentru ca nu are niciun interes ca extremismul sa se propage in Asia Centrala".
La dineul inaugural de vineri, cei 26 de sefi de stat vor dezbate a treia tema majora a summitului: modernizarea conceptului strategic pe care sunt fondate actiunile Aliantei, concept care dateaza din 1999. Ideea este de a adapta acest text la noile amenintari: atacurile informatice, terorism, piraterie, securitate energetica. Dar aceasta misiune va dura mai mult de un an, iar la Strasbourg, liderii se vor multumi sa adopte o scurta "declaratie" de o pagina si jumatate "despre securitatea Aliantei".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.