China prezinta in stil propagandistic, 'adevaratul Tibet'

Din 10 pana la 28 martie 1959, o revolta impotriva tutelei chineze a zguduit capitala tibetana Lhassa, dar a fost reprimata de Armata populara pentru eliberare. La 17 martie, Dalai Lama a fugit in India.

Mai multe spectacole si o expozitie mare celebreaza in capitala chineza „reforma democratica din Tibet” si sfarsitul regimului teocratic, descris ca "un infern pentru milioane de oameni".

Pe de alta parte, astazi, organizatiile chineze pentru drepturile omului au lansat un site special in limbile chineza, engleza, franceza si germana pentru a arata „adevaratul” Tibet, in texte, fotografii si inregistrari video (www.tibet328.cn).

La 28 martie, autoritatile vor marca prima zi de „emancipare a sclavilor” eliberati in urma cu 50 de ani de catre China, cand un comunicat semnat de premierul de atunci Zhou Enlai a anuntat esecul rebeliunii si dizolvarea guvernului local.

Campania de comunicare, in care Dalai Lama este descris ca un agitator separatist, contrasteaza cu represiunea prezentata de tibetanii din exil sau de organizatiile care il sustin pe liderul spiritual in statele occidentale. Potrivit mai multor experti, aceasta ofensiva este destinata in primul rand publicului chinez.

„O mare parte (din procesul de informare – n.red.) are ca obiectiv opinia publica chineza, nu pe tibetani (...) si nici Occidentul, unde Dalai Lama a castigat de mult timp lupta comunicarii”, este de parere Andrew Fischer, cercetator la Institutul pentru Studii Sociale din Olanda.

In aceasta campanie, presa straina reprezinta adeseori o tinta, fiind acuzata ca nu prezinta o imagine „fidela” a Tibetului. In acelasi timp insa, Beijingul nu autorizeaza reportajele independente si nu permite pe teritoriul sau decat calatorii de presa strict incadrate.

Elementul nationalist este mereu prezent in razboiul cuvintelor la Beijing, strainii fiind acuzati ca vor sa diminueze influenta Chinei, sprijinind un Tibet liber.

Acest motiv va fi iar folosit, in cazul unor noi tensiuni in Tibet, crede Joeph Cheng, profesor de stiinte politice la City University din Hong Kong. „Chinezul de pe strada este destul de receptiv la o astfel de propaganda”, subliniaza specialistul.

Totusi, Beijingul vizeaza si publicul strain, sperand ca va cuceri impunandu-si viziunea si repetand ca Tibetul apartine Chinei din timpuri imemoriale.

Atacurile la adresa lui Dalai Lama nu i-au impiedicat insa pe tot mai multi lideri occidentali sa-l intalneasca pe laureatul premiului Nobel pentru pace din 1989, printre acestia numarandu-se fostul presedinte american George W. Bush si actualul presedinte francez Nicolas Sarkozy.

Intr-un raport anual cu privire la drepturile omului publicat de Departamentul de Stat, Washingtonul a explicat ca „bilantul guvernului chinez in materie de drepturile omului a ramas unul negativ si s-a agravat in unele regiuni”, printre acestea fiind mentionat Tibetul. Beijingul a raspuns la aceste critici cerandu-le Statelor Unite sa nu mai joace rolul de gardian al drepturilor omului in lume.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe