Cristian Diaconescu l-a asigurat pe omologul Franco Frattini de colaborarea deplina a autoritatilor romane pentru sporirea securitatii, dar a spus vehement ca Romania nu va lua masuri de a limita dreptul la libera circulatie, subliniind ca Romania si-a castigat cu greu acest drept.

Conferinta de presa comuna a ministrilor de externe roman si italian desfasurata la Roma s-a transformat intr-un duel al declaratiilor.

Conferinta a inceput cu declaratiile ministrului italian de externe, Franco Frattini, care a tinut sa sublinieze ca in Italia exista peste un milion de romani care traiesc si muncesc, iar in Romania exista 20.000 de firme italiene care dau de lucru la mii de persoane. Frattini a mai spus ca Italia a fost intotdeauna unul dintre sustinatorii intrarii Romaniei in UE, iar el insusi, ca ministru de externe si ulterior ca vicepresedinte al Comisiei Europene a sustinut integrarea Romaniei in Uniune. "Pe langa cei un milion de romani care contribuie la cresterea PIB-ului italian exista si cateva mii de cetateni romani care incalca legea" a mai aratat ministrul italian. "Nu facem generalizari, nu ne referim la un popor sau la o tara, dar cel condamnat trebuie sa se intoarca la el in tara" a adaugat italianul. "Nimic nu poate afecta relatiile noastre, nici macar criminalii" a conchis Frattini, citat de Cotidianul.

Ministrul Cristian Diaconescu a vorbit si el despre relatiile de parteneriat dintre cele doua tari, tinand sa sublinieze ca, daca in Romania functioneaza 27.000 de firme italienesti, si in Italia activeaza 26.000 de firme romanesti, schimburile comerciale atingand 12 miliarde de euro. "Orice problema poate fi rezolvata intr-un spirit de respect reciproc" a subliniat Diaconescu, sustinand ca prioritatea o reprezinta siguranta si respectarea statului de drept. "Avem si problema unei perceptii ce si-a facut loc in societatea italiana. Ne preocupa si pe noi siguranta cetatenilor romani. Generalizarile sunt periculoase, dar nu s-a ajuns inca acolo" a spus ministrul Diaconescu, pe un ton ferm.

"Noi, cei iesiti din comunism, ne-am castigat cu greu dreptul la libera circulatie. Nu voi accepta ca un incident sa se rasfranga asupra unei comunitati", i-a spus ministrul roman de externe omologului sau italian, caruia la inceputul conferintei i s-a adresat pe numele mic. "Este impotriva moralei si a oricarei valori", a adaugat Diaconescu adoptand un ton ferm.

Raspunzand unei intrebari adresate de un jurnalist italian privind valul mare de romani care emigreaza in Italia si cooperarea in privinta persoanelor cu cazier, Diaconescu a raspuns, vizibil iritat: "Sper ca nu sunteti intr-o grava eroare. Cetatenii europeni au drepturi egale de a fi protejati. Si eu pot sa intreb care e raspunsul autoritatilor italiene fata de romanii care cad victime violentei in Italia. Infractionalitatea nu are nationalitate".

Intrebat despre cum vede posibilitatea ca infractorii romani condamnati sa fie opriti de la a intra in Italia, Frattini si-a nuantat declaratiile anterioare, spunand ca asteapta doar ca autoritatile romane sa instiinteze politia italiana atunci cand un infractor paraseste Romania catre Italia, pentru ca politia italiana sa poata urmari aceste persoane cu cazier si sa vada unde lucreaza si unde se cazeaza. Frattini a subliniat ca Italia este parte a spatiului Schengen, in timp ce Romania nu este inca, deci exista un control la frontiera.

Romanii condamnati trebuie sa fie repatriati

Seful diplomatiei italiene Franco Frattini i-a spus luni, la Roma, minstrului de externe Cristian Diaconescu ca atunci cand este vorba despre persoane condamnate definitiv, acestea trebuie sa isi ispaseasca pedeapsa in Romania, precizand ca face aceasta solicitare "cu prietenie".

Frattini a subliniat ca acesta este mesajul pe care tine sa-l transmita autoritatilor romane - "cand exista persoane condamnate definitiv, ele sa execute pedeapsa in tara de origine". Pentru aceasta, seful diplomatiei italiene s-a aratat dispus sa conlucreze cu partea romana si sa faca modificarile necesare asupra cadrului legal bilateral, recunoscand, implicit, ca acordul din 2003 invocat pana acum de autoritatile italiene nu este suficient pentru a pune in practica acest deziderat al Romei.

Doar 57 de detinuti vor in Romania

Dintre persoanele romane incarcerate si condamnate in Italia, 57 au facut cerere de transfer in penitenciarele din Romania, a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu. In penitenciarele din Italia se afla 953 de romani condamnati definitiv, dupa cum transmite Adevarul.

40% din romanii dati in urmarire sunt in Italia

Cu doar cateva ore inainte de intalnirea Frattini - Diaconescu, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat ca aproximativ 40 la suta din persoanele date in urmarire de autoritatile romane se afla pe teritoriul Italiei, iar procedurile de executare a mandatelor intampina dificultati.

Pana la data de 19 februarie 2009, in penitenciarele italiene se aflau incarcerati 1.773 de cetateni romani care au calitatea de inculpat, dar in cazul carora nu s-au pronuntat hotarari de condamnare definitiva.

Ministrul Cristian Diaconescu s-a deplasat luni seara in Italia, pentru a discuta cu omologul sau italian Franco Frattini despre relatiile bilaterale, despre mediul de afaceri romano-italian si despre problema emigrantilor romani din Italia. Misiunea lui Diaconescu pare foarte dificila in contextul in care in ultima vreme romanii se afla din nou in centrul atentiei autoritatilor si a presei din Italia, dupa o serie de acte violente ai caror protagonisti au fost, iar resentimentele italienilor se reflecta si in aparitia unor incidente cu caracter xenofob ale caror victime sunt cetateni romani nevinovati.

Franco Frattini spusese luni, la Bruxelles, ca Romania trebuie sa dea garantii ca nu va mai trimite infractori in Italia, dar, in replica, Diaconescu a declarat ca "prezumptia de nevinovatie face parte din principiile fundamentale ale statului de drept. Nu discutam aici nici despre garantii, nici despre anticiparea vreunei vinovatii din punct de vedere penal sau moral. Toti cetatenii europeni sunt egali, inclusiv in fata legii. Si din acest punct de vedere avem clar dorinta de a respecta valorile si normele europene, in tot spatiul de apartenenta la UE. Nu sprijin o retorica care face disocieri pe criterii ce nu-si gasesc suportul in valorile europene".


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.