International • 18 Februarie 2009 • 16:51
Romania sustine in continuare aderarea Ucrainei la NATO, dar parcursul tarii in Alianta depinde si de ritmul reformelor interne si de interesul Ucrainei fata de NATO, a declarat secretarul de stat din MAE Bogdan Mazuru, cu ocazia unor consultari romano-ucrainene pe teme de securitate.

"Romania este un sustinator constant al aspiratiilor euroatlantice ale Ucrainei. Viitorul relatiei NATO-Ucraina va depinde, insa, de ritmul reformelor interne si de interesul Ucrainei fata de Alianta", a declarat secretarul de stat Bogdan Mazuru, citat de NewsIn.

Consultarile bilaterale romano-ucrainene pe problematica de securitate (NATO) s-au desfasurat luni si marti la Bucuresti. Delegatia ucraineana a fost condusa de Volodimir Handogyi, prim-adjunct al ministrului de externe.

Potrivit unui comunicat MAE, agenda consultarilor a urmarit subiectele de actualitate aflate pe agenda NATO, cu accent special pe traseul euroatlantic al Ucrainei prin prisma modului de implementare a hotararilor summitului NATO de la Bucuresti si ale reuniunii ministrilor de externe din statele membre NATO din decembrie 2008.

Cele doua parti au mai discutat despre experienta Romaniei din perioada de preaderare la NATO si despre posibilitatile de continuare a sprijinului partii romane pentru realizarea aspiratiilor euroatlantice ale Ucrainei. Consultarile bilaterale se inscriu, potrivit MAE, pe linia unui program amplu de consultari stabilit la nivelul celor doua ministere de externe care are in vedere discutarea unor chestiuni de interes reciproc in plan bilateral, regional, dar si referitoare la aspecte privind NATO si UE.

Romania a fost unul dintre cei mai fermi sustinatori ai Ucrainei in demersul acesteia de a adera la UE si NATO, militand pentru semnarea unui Acord de Asociere intre UE si Ucraina si pentru MAP (Planul de actiuni in vederea aderarii la NATO) acordat tarii vecine. Sperantele Ucrainei au fost, insa, zadarnicite la summitul NATO de la Bucuresti, din cauza opozitiei a doua dintre principalele membre ale organizatiei - Franta si Germania. Aceste tari s-au impotrivit aderarii Ucrainei la NATO, in pofida faptului ca, timp de doua zile, presedintele american George W. Bush a facut presiuni asupra partenerilor pentru a le acorda Ucrainei si Georgiei Planul de Actiuni in vederea aderarii (Membership Action Plan, MAP), echivalentul statutului oficial de tara candidata, care nu garanteaza totusi aderarea.

Consultarile romano-ucrainene de marti au loc in contextul in care saptamana viitoare, intre 25 si 26 februarie, se va desfasura la Kiev Comisia Mixta Prezidentiala romano - ucraineana. Presedintele Traian Basescu si omologul sau Viktor Iuscenko au trecut in agenda problema parcursului euroatlantic al Ucrainei, dar si cooperarea economica si culturala dintre Kiev si Bucuresti, precum si problema minoritatilor din cele doua tari si alte aspecte bilaterale de interes. Cei doi sefi de stat au decis, de asemenea, ca unul dintre obiectivele intalnirii bilaterale sa fie semnarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind micul trafic la frontiera.

Tot in vederea pregatirii Comisiei Prezidentiale Mixte a avut loc saptamana trecuta cea de a doua runda de negocieri romano-ucrainene pentru incheierea Acordului de mic trafic de frontiera, care va primite cetatenilor care locuiesc in apropierea granitei romano-ucrainene sa se deplaseze intre cele doua tari fara a avea nevoie de viza. Partea romana aprecia ca in cadrul negocierilor s-au inregistrat progrese semnificative, iar autoritatile de la Kiev au spus ca discutiile au fost un real "succes". Cele doua parti au definitivat aria de cuprindere a zonei de frontiera si aspectele tehnice cu privire la permisele de mic trafic si au stabilit, potrivit MAE ucrainean, ca taxa pentru emiterea unui permis de mic trafic sa fie de 20 de euro.

Vizita sefului statului roman la Kiev intervine dupa ce la inceputul lunii Curtea Internationala de Justitie de la Haga a dat solutia in diferendul pe care Romania si Ucraina il aveau cu privire la delimitarea marina din Marea Neagra, punand capat astfel unei probleme nerezolvate de pe agenda bilaterala care dura de ani de zile. Basescu a spus ca solutia de la Haga este o victorie a dreptului international care vine sa intareasca pozitia Romaniei in privinta rezolvarii pe aceasta cale a conflictelor inghetate din zona Marii Negre.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.