Ce consecinte are referendumul din Elvetia privind libera circulatie a romanilor?

Si un "da" la referendum inseamna zece ani de restrictii pentru romani

Libera circulatie a romanilor si bulgarilor in Elvetia - in cazul in care va fi acceptata prin referendumul de duminica - se va realiza in etape si va fi supusa unor restrictii care se pot prelungi timp de zece ani.
Dupa introducerea liberei circulatii a persoanelor, in 2002, elvetienii au dreptul de a locui si a munci in UE, iar cetatenii UE beneficiaza de aceleasi drepturi in Elvetia, relateaza NewsIn.

Totusi, trebuie indeplinite anumite conditii: pentru a obtine un permis de sedere, trebuie o justificare printr-un contract de munca, printr-un certificat de liber profesionist sau o dovada ca imigrantul are mijloace proprii de subzistenta. Acordul reglementeaza si chestiuni de securitate sociala si de recunoastere a diplomelor. Acordul poate fi intrerupt in orice moment.

Ce credeti ca vor vota elvetienii la referendumul de duminca? Spune-ti parerea pe Forum!

Conform dispozitiilor acordului, extinderea liberei circulatii a persoanelor pentru Romania si Bulgaria se va derula in etape. Timp de inca sapte ani, imigratia va fi reglementata de mai multe masuri de autoprotectie: limitarea numarului de autorizatii de sedere (contingente); prioritate acordata muncitorilor autohtoni pe piata de munca; controlarea salariilor si a conditiilor de munca de catre autoritatile elvetiene inainte de orice angajare a unui imigrant roman sau bulgar. Apoi, pentru umatorii trei ani, vor putea fi reintroduse contingentele (limitarea numarului de muncitori), daca imigratia este prea puternica.
Uniunea Europeana este de departe principalul partener economic al Elvetiei. Relatiile Confederatiei Helvetice cu UE sunt reglementate prin acorduri bilaterale. Acordurile economice reunite sub denumirea Bilaterala I capata o importanta deosebita. Acceptate cu o larga majoritate de catre populatie in anul 2000, ele si-au dovedit eficienta dupa ce au intrat in vigoare in 2002, pentru o perioada initiala de sapte ani. La acea vreme, Consiliul Federal si Parlamentul au decis intr-adevar ca prelungirea acordului va face obiectul unui referendum.

Acordul asupra liberei circulatii a persoanelor face parte integranta din Bilateralele I. Limitat la sapte ani, el vizeaza deschiderea progresiva a pietei muncii si facilitarea stabilirii elvetienilor in UE si a cetatenilor UE in Elvetia. Problema care se pune duminica este de a prelungi acest acord pe termen nedefinit dupa 2009 si de a-l extinde la cele doua noi membre, Bulgaria si Romania, explica o brosura a Consiliului Federal (guvernul).

De ce referendum pentru libera circulatie a romanilor si bulgarilor in Elvetia?

La fiecare extindere a UE, Elvetia trebuie sa decida daca vrea sa introduca libera circulatie a persoanelor in cazul noilor tari membre.

Consiliul Federal si Parlamentul sprijina proiectul extinderii acordului, dar, cu toate acestea, a existat o cerere legala de organizare a unui referendum (50.000 de semnaturi) impotriva deciziei federale.
Libera circulatie a persoanelor este legata juridic de alte acorduri ale Bilateralelor I. Daca nu este prelungita, celelalte acorduri cad odata cu ea (clauza ghiliotina). Mai mult, si acordurile din Bilaterala II (Dublin si Schengen) ar fi periclitate.

Scurtinul de duminica se refera astfel si la continuarea intregului set de acorduri din Bilaterala I, explica Guvernul. Comitetele care au sprijinit referendumul se tem ca extinderea liberei circulatii a persoanelor la Bulgaria si Romania va provoca o crestere a imigratiei si a somajului. Ele prognozeaza consecinte negative asupra economiei si institutiilor sociale. Un "nu" ar pune insa sub semnul intrebarii calea bilaterala si ar dauna competitivitatii economice a tarii noastre, avertizeaza Guvernul de la Berna, care precizeaza ca sustine, impreuna cu Parlamentul, prelungirea si extinderea acordurilor.

Comunitatea romana din Elvetia numara circa 4.000 de membri.

Consecintele pentru Elvetia si UE ale respingerii prelungirii acordurilor de libera circulatie

De asemenea, un refuz al elvetienilor la referendumul de duminica de a prelungi acordurile de libera circulatie intre Elvetia si UE ar pune sub semnul intrebarii anii de cooperare dintre Bruxelles si Berna, potrivit AFP.

Relatiile Berna-Bruxelles

Potrivit modalitatilor convenite intre Bruxelles si Berna, Elvetia este cea care va trebui sa denunte acordul la UE in cazul respingerii de catre cetateni a prelungirii liberei circulatii. Dupa sase luni, celelalte sase acorduri semnate in acelasi timp in 1999 ar intra sub "clauza ghilotinei". Aceste acorduri, care au inlaturat obstacolele tehnice pentru comertul dintre cele doua piete, vizeaza si transportul aerian si terestru, agricultura si cercetarea.

Pentru UE, aderarea Elvetiei la spatiul Schengen, intrata in vigoare la 12 decembrie, ar fi de asemenea pusa sub semnul imtrebarii, libera circulatie fiind considerata de Bruxelles un lucru prealabil.
Un "nu" ar slabi global calea bilaterala aleasa de Elvetia, care a respins in 1992 aderarea la Spatiul economic european - (SEE - Cei 27 plus Islanda, Liechtenstein si Norvegia). Ea ar fi obligata sa renegocieze majoritatea acordurilor ce o leaga de UE din 1972, data primului lor acord de liber-schimb. "Insa, de data aceasta, ar negocia in conditii mai putin favorabile, cu o Europa cu 27 de membri", a spus un purtator de cuvant al Partidului socialist elvetian, Jean-Yves Gentil.

O degradare a relatiilor, care ar rezulta in cazul unui "nu" la referendum, ar afecta si discutiile deja dificile privitoare la fiscalitatea elvetiana.

Consecinte pentru Elvetia

Denuntarea acordurilor care au deschis un acces privilegiat pe o piata cu 490 de milioane de consumatori ar avea grave consecinte economice pentru Elvetia, foarte dependenta de exporturi. Un franc elvetian din trei este castigat de Elvetia prin schimburile cu UE si, potrivit administratiei federale, acordurile au adus Confederatiei 4-5 miliarde de franci pe an si 1% crestere anuala.

Ducand lipsa de mana de lucru calificata si confruntata cu o demografie problematica, un muncitor din patru este strain in randul populatiei active a Elvetiei. Pe de alta parte, circa 400.000 de elvetieni (5% din populatie) locuiesc in UE.

Paradoxal, Elvetia, care nu este membra UE, se pronunta asupra aderarii Romaniei

Consecinte pentru Bruxelles

Elvetia este un partener important pentru statele din UE, ea reprezentand a doua piata pentru exporturi. Aproape 900.000 de cetateni din UE traiau in Elvetia la inceputul lui 2008, cu posibilitatea de a lucra acolo, sub rezerva unui contract de munca sau a atestarii desfasurarii unei activitati independente.

Principalele date legate de libera circulatie in Elvetia

Cotidianul elvetian Le Temps prezinta principalele date referitoare la libera circulatie in Elvetia, inainte de referendumul de la 8 februarie, cand alegatorii acestei tari se pronunta asupra prelungirii si extinderii acordurilor la Romania si Bulgaria.

• 21 iunie 1999. Semnarea primului pachet de acorduri bilaterale intre Elvetia si UE, printre care libera circulatie a persoanelor.
• 21 mai 2000. Acceptarea de catre populatie a acestor acorduri (67,2% - da).
• 1 iunie 2002. Intrarea in vigoare a liberei circulatii a persoanelor.
• 1 iunie 2007. Suprimarea cotelor si acordarea liberei circulatii complete pentru primele 15 state membre UE, plus Malta si Cipru, sub rezerva unei clauze de salvgardare in cazul unui aflux masiv
• 26 octombrie 2004. Semnarea protocolului de extindere la cele zece noi state membre.
• 25 septembrie 2005. Populatia voteaza intr-un referendum lansat de democratii elvetieni si de o parte a UDC (aprobarea extinderii cu 56%-da).
• 1 aprilie 2006. Intrarea in vigoare a acestei extinderi a acordurilor.
• 27 mai 2008. Semnarea extinderii lor la Bulgaria si Romania.
• 13 iunie 2008. Parlamentul accepta prelungirea acordurilor si extinderea.
• 2 octombrie 2008. Incheierea perioadei in care trebuia initiata convocarea referendumului
• 8 februarie 2009. Data referendumului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe