Referendumul de duminica din Elvetia este singurul scrutin din Europa legat de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, desi tara cantoanelor nu este membra UE, a declarat Jacques de Watteville, ambasadorul Elvetiei la Bruxelles.
"Acest vot este singurul din Europa care este legat de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Este oarecum paradoxal ca singura natiune care voteaza in privinta extinderilor UE este Elvetia, care nu este un stat membru", a spus de Watteville in interviul acordat corespondentului NewsIn la Bruxelles.

Daca in urma cu sase luni diplomatul elvetian s-ar fi aratat optimist cu privire la rezultatul votului, acum, mai ales pe fundalul crizei economice, un rezultat negativ nu mai poate fi exclus, a atras atentia ambasadorul.

"In fiecare dimineata citim stiri despre companii care au probleme, despre locuri de munca reduse, despre oameni care intra in somaj. O asemenea situatie duce la reflexe protectioniste, oamenii se tem sa nu-si piarda slujba, iar acesta nu este un context favorabil pentru un vot privind libera circulatie a persoanelor", argumenteaza de Watteville.

El a precizat ca aproximativ 21% din populatia Elvetiei este formata din straini, peste 80.000 de persoane stabilindu-se anul trecut in tara sa, dintre care o mare parte sunt cetateni din Germania.

"Cunosc unii romani eminenti care au mici intreprinderi in Elvetia si astfel creeaza locuri de munca pentru elvetieni. Dar in vreme de criza economica si teama de ceea ce va urma, reactia emotionala a oamenilor este defensiva. Campania noastra este rationala, explicam cu argumente economice ca este in interesul nostru sa deschidem granitele. Este o lupta intre argumentele rationale si cele emotionale", a explicat diplomatul elvetian.

In ceea ce priveste preferintele regionale, de Watteville a confirmat faptul ca in cantoanele de limba italiana si germana alegatorii tind sa fie mai eurosceptici, in timp ce elvetienii francofoni sunt in mod traditional proeuropeni. De asemenea, populatia urbana este mai favorabila Uniunii Europene decat cea rurala, a mai spus el.

Referitor la campania partidului de dreapta SVP/UDC care indeamna alegatorii sa voteze 'nu' la referendum infatisand corbi negri care ciupesc din harta Elvetiei, ambasadorul a precizat ca guvernul sau este foarte nemultumit de aceste imagini.

"Posterele acelea nu reprezinta deloc pozitia autoritatilor noastre. Este o campanie a nationalistilor de dreapta", a punctat ambasadorul.

Cu toate acestea, de Watteville a explicat ca masurile luate de guvernul italian pentru a dispersa taberele de romi nu au fost deloc de ajutor pentru autoritatile elvetiene.

"Italienii au adoptat unele masuri care i-au impins pe romi sa vina in Elvetia. Apoi au mai avut loc si unele crime in Elvetia, iar asta n-a ajutat deloc", a subliniat diplomatul elvetian.

"Desigur, imigratia ilegala nu are nimic de-a face cu libera circulatie a persoanelor. Fiind ilegala, nu este reglementata printr-un acord. Dar in perceptia populara, libera circulatie ii va ajuta pe aceia care vor sa intre in tara ilegal si asta ar putea duce la o crestere a criminalitatii", a declarat diplomatul elvetian.
Despre colaborarea cu autoritatile romane, de Watteville spune ca este "excelenta".

Elvetienii nu au de ce sa se teama de bulgari si romani

Fostul rege al Bulgariei Simeon al II-lea de Saxa-Coburg, premier al tarii sale la momentul aderarii la Uniunea Europeana, declara ca elvetienii nu au motive sa se teama, daca aproba prin referedumul de duminica extinderea acordurilor de libera circulatie cu UE la Romania si Bulgaria.

O dovada a importantei pe care Elvetia a jucat-o in existenta politica si personala a fostului suveran este o fotografie in sepia din 21 iunie 1962, cand Simeon se casatorea la biserica ortodoxa rusa de la Vevey cu aristocrata spaniola Dona Margarita Gomez-Asebo, scrie cotidianul elvetian Le Temps, care l-a intervievat pe Simeon inainte de referendumul de duminica.

Dar a-l intalni pe Simeon nu inseamna doar a pleca in cautarea istoriei si a unor capete incoronate care au luat drumul exilului, in Egipt, Spania, Maroc sau la chalet-ul pe care familia sa il are mult timp la Crans-Montana. Ultimul rege al Bulgariei, din perioada 1943-1947, Simeon ramane in centrul vietii politice nationale, conducand unul dintre partidele aflate la guvernare.

Intrebat cum priveste referendumul de duminca, avand in vedere ca este un bulgar care a locuit mult timp in Elvetia, Simeon spune ca a fost in urma cu putin timp la Zurich si a vazut unul dintre celebrele afise cu corbii. "Aceasta mi-a amintit de anii negri ai comunismului, cand Bulgaria era izolata de lume. Toti vest-europenii erau, pe atunci, asimilati unor corbi care nu voiau decat raul. Lumea evolua, se schimba, iar bulgarii, din cauza izolarii lor, nu isi dadeau seama de nimic. Li se atribuiau Occidentului si occidentalilor cele mai rele intentii, erau numiti 'inamici'. Regimul lansa anateme, intretinea legende...", a povestit el. Insa potrivit fostului rege, dupa ce a trecut panica, bulgarii au descoperit ca sunt europeni in toata regula.

Intrebat daca se astepta ca romanii si bulgarii sa fie aratati cu degetul in asemenea fel in Elvetia, Simeon a spus ca, din punctul lui vedere, Elvetia va fi intotdeauna "o democratie exemplara, simbolul democratiei directe".

"Nu o sa insist asupra pasarilor negre, destul de sinistre. Toata lumea este libera sa gandeasca cum vrea. In plus, se stie ca a profita de ignoranta celuilalt este o veche reteta electorala", a explicat el.
In fata acestei campanii, argumentul cel mai eficient este cel al experientei altora, desi, recunoaste el, "libera circulatie face parte dintre acele schimbari pe care un om trebuie sa le traiasca pentru a fi convins".

"Istoria recenta a Europei vorbeste de la sine. Luati exemplul Spaniei. Imi amintesc foarte bine sentimentul de panica din Peninsula la momentul aderarii sale la Comuniunea Europeana. Astazi pare o nebunie, dar toata lumea la Madrid se temea ca medicii, inginerii etc vor pleca. Apoi confuzia initiala s-a calmat, iar cererea si oferta pe piata muncii si-au jucat rolul", a explicat el.

Asa s-a intamplat si in Bulgaria si acesta este un motiv pentru care Elvetia nu trebuie sa se teama de un val de imigranti bulgari sau romani. "Aproape toti bulgarii care voiau sa isi incerce nocorul in strainatate au facut deja acest lucru. Ei sunt in Spania, Grecia, Franta sau Germania. Acest val de emigratie tine de trecut. Multi se intorc acum in Bulgaria, cand li se termina contractul. Elvetienilor nu le-ar fi frica, daca ne-ar cunoaste mai bine. Bulgarul nu este, prin temperament, un emigrant care prinde radacini. Chiar si pe vremea comunismului, multi se intorceau in tara la familiile lor", a continuat el.

Pe de alta parte, Elvetia nu este o destinatie preferata pentru bulgarii care vor sa emigreze. "Imaginea Confederatiei este cea a unei tari unde legislatia este aplicata strict si unde costul vietii este ridicat. De unde statutul sau aparte, consolidat de neintegrarea in Uniunea Europeana. Un muncitor bulgar nu va merge, deci, sa isi incerce norocul in Elvetia decat daca este sigur ca va obtine de lucru", a dat asigurari fostul premier bulgar. In plus, elvetienii trebuie sa se gandeasca si la alte lucruri. Bulgaria are informaticieni foarte buni, de exemplu, care ar putea fi utili economiei elvetiene, a conchis fostul rege.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.