Criza gazelor risca sa compromita aspiratiile euro-atlantice ale Ucrainei pentru ca aduce o lovitura imaginii acestei "tinere democratii", deja afectata de un conflict politic intern, si pe care Europa, privata de gaz, este mai putin inclinata sa o apere in fata rusilor.

Conflictul ruso-ucrainean care a afectat Europa in ianuarie 2006 a fost perceput in Occident drept o tentativa a Moscovei de a pedepsi Kievul, dupa revolutia prooccidentala din 2004. Trei ani mai tarziu insa, interpretarea situatiei este cu totul alta, comenteaza AFP, potrivit NewsIn. "Europa este in prezent nemultumita nu numai de actiunile Rusiei, ci si de cele ale Ucrainei", subliniaza politologul ucrainean Volodimir Fesenko, de la centrul de studii politice Penta.

O dovada in acest sens a fost iesirea virulenta pe care a avut-o miercuri fata de premierul ucrainean Iulia Timosenko omologul ei slovac Robert Fico, a carui tara este foarte afectata de sistarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina. "Nu suntem interesati de relatiile ruso-ucrainene", a declarat el sec, cerand reluarea livrarilor de gaze.

Pe de alta parte, vicepremierul ceh Alexandr Vondra, a carui tara detine in prezent presedintia semestriala a Uniunii Europene, a avertizat ca aceasta criza ar putea avea "consecinte politice" asupra relatiile UE atat cu Rusia, cat si cu Ucraina.

Scepticismul Europei fata de Ucraina va creste, iar "atmosfera din relatiile Ucraina-UE se va inrautati", a avertizat Fesenko.

Pe de alta parte, Andrew Wilson, de la Consiliul European pentru Relatii Internationale considera ca, "de aceasta data, exista mai multe reprosuri la adresa Ucrainei" si "o anumita exasperare fata de tactica sa". "In ceea ce priveste aderarea Ucrainei la UE, aceasta nu va fi nici mai aproape, nici mai departe, dar totul va depinde de reforma din sectorul energetic", a adaugat Wilson.

Imaginea Ucrainei, prin care tranziteaza 80% din volumul de gaz rusesc destinat Europei, "este sifonata", considera Andri Ermolaiev, de la centrul de studii Sofia din Kiev. "Sistemul de gazoducte nu a fost modernizat si funtioneaza ca in epoca sovietica si este problema noastra, nu a UE", continua Ermolaiev. "Europa vrea sa controleze tranzitul gazului prin Ucraina, pentru ca nu are incredere in Kiev", considera expertul.

Criza gazelor intervine pe fondul conflictelor politice continue dintre presedintele Viktor Iuscenko si premierul Iulia Timosenko, fosti aliati in Revolutia portocalie, in timp ce, de cealalta parte, opozitia prorusa cere demisia ambilor lideri.

"In Europa exista impresia ca Ucraina nu este foarte bine condusa, iar acesta este un lucru negativ cand vine vorba despre aderarea la NATO sau UE", comenteaza Katinka Barysch, de la Centrul pentru reforma europeana, cu sediul la Londra.

Eforturile Ucrainei de a adera la NATO fusesera deja afectate, inainte de criza gazelor, de reticentele mai multor tari occidentale, dupa conflictul din august 2008 din Georgia, de asemenea candidata la aderarea la NATO. Moscova se opune vehement extinderii NATO la cele doua tari.

"Ideea potrivit careia Revolutia portocalie va duce la democratie si economia de piata nu mai este de actualitate", rezuma Barysch.

"Revolutia portocalie este o pagina din istoria Ucrainei. In prezent, ea ofera imaginei unei tari ratacite, isterice si conflictuale", subliniaza analistul Andri Ermolaiev.

Rusia profita de aceasta situatie pentru a incerca sa-si impuna regulile economice si geopolitice ale jocului in Europa, considera expertii. "Rusia face totul pentru ca Europa sa accepte ideea ca Ucraina a esuat, din punct de vedere politic si financiar, si sa obtina supravegherea gazoductelor sale", considera Vira Naviska, presedintele Academiei Nationale de gestiune de stat.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.