Premierul rus Vladimir Putin a declarat joi, intr-o intalnire cu presa, ca este de acord cu incheierea de contracte directe intre Romania si Gazprom, dar a atras atentia ca a incercat acelasi lucru si in Ucraina, acolo unde piata interna a gazelor este dominata de firme care sustin actorii politici.
Putin a subliniat ca in ceea ce priveste Ucraina are impresia ca nu exista un interes adevarat pentru incheierea unor contracte directe, pentru ca in spatele acestor firme de intermediari sunt persoane care sustin diversi candidati in campania electorala aflata in curs. Intrebat in context de corespondentul TVR la Moscova cu privire la continutul discutiei pe care a avut-o marti cu presedintele Traian Basescu, Putin a raspuns ca este de acord cu incheierea contractelor directe cu Romania, dar a propus - intr-o maniera evident ironica - vanzarea catre compania de stat romaneasca a intregii cantitati de gaz destinata Ucrainei. Ironic, el s-a adresat jurnalistului spunandu-i: "Ei, ce ziceti, credeti ca merge? Atunci, scrieti, transmiteti asta presedintelui".

In ceea ce priveste participarea Romaniei la South Stream, Putin s-a limitat la a spune ca nu este importriva participarii Romaniei la acest proiect, fara a da insa alte detalii. Intr-o alta interventie, premierul Putin a aratat ca vanzarea de gaz ieftin catre Ucraina pune intr-o pozitie dezavantajoasa intregi ramuri industriale, facandu-le necompetitive fata de ramurile similare din Ucraina. In acest sens, el a dat exemplul industriei petrochimice din Romania. Industria petrochimica din Romania este detinuta in mare parte de companii rusesti.

Referitor la modul in care a fost oglindit in presa conflictul dintre Rusia si Ucraina, Putin a aratat ca nu a gasit in presa o imagine obiectiva asupra evenimentelor, explicand acest lucru prin "indicatiile pe care presa le primeste de la conducere".

"Stiu care sunt faptele. Stiu ceea ce spun. Dar nu stiu felul in care dumneavoastra veti scrie despre toate acestea", le-a spus jurnalistilor fostul lider de la Kremlin. De altfel, premierul Vladimir Putin si-a incheiat expunerea in fata jurnalistilor straini - convocati in a doua zi de Craciun pe stil vechi si in timp ce la Bruxelles se purtau negocieri intense intre UE, Gazprom si Naftogaz - spunandu-le ca se bazeaza pe obiectivitatea lor.

Intermediarii de gaze rusesti in Romania, acuzati de-a lungul timpului de pretul ridicat al gazelor

Intermediarii care importa gaze rusesti pentru piata romaneasca au fost acuzati de-a lungul timpului de pretul mare pe care consumatorii romani il platesc, iar autoritatilor li s-a reprosat ca nu reusesc sa stabileasca o relatie comerciala directa cu Gazprom.

Romania nu are un contract direct cu Gazprom pentru importul de gaze de aproape 10 ani, cand in urma unui scandal relatiile intre cele doua parti au fost rupte.

In anul 1999 Romania a incheiat cu firma Regal Petroleum, controlata de controversatul om de afaceri Frank Timis, un contract, acesta din urma sustinand ca zacamintele de gaze pe care le exploateaza in Ucraina, din care extrage cantitati insemnate de gaze, ii permit sa si exporte.

Gazprom, societate cu care Romania avea la acea data un contract de livrare directa de gaze a notificat urgent Romania sa intrerupa acest contract intrucat gazele pe care Regal Petroleum pretindea ca le extrage din Ucraina si le exporta Romaniei, ar fi fost de fapt furate de la Gazprom.

"Atunci Romania a platit dublu. A platit 76 de milioane de dolari firmei Regal Petroleum, care pretindea ca gazele sunt din productia proprie, si 76 de milioane de dolari catre Gazprom, care sustinea ca gazele exportate de Regal catre Romania sunt furate de la compania rusa", a declarat pentru NewsIn, fostul secretar de stat in Ministerul Industriilor Iulian Iancu.

De atunci relatiile Romaniei cu Gazprom nu au mai putut fi refacute. Fost demnitar in cadrul Cabinetului Nastase, Iulian Iancu, care a detinut functia de secretar de stat in Ministerul Industriei, declara la inceputul anului ca timp de doi ani partidul din care face parte a incercat sa reia relatii cu Gazprom. "Gazprom s-a aratat interesata de o colaborare pana in momentul in care OMV a fost declarata castigatoare in cursa pentru preluarea Petrom. De atunci si-a pierdut interesul", spune Iancu.

Romania importa din Rusia 40% din consumul anual la nivel national, care se situeaza la circa 18 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Producatorii interni de gaze naturale, Romgaz si Petrom, asigura 60% din necesarul intern de consum.

Contracte energetice
Rusia furnizeaza gaz natural Romaniei inca din 1979. Romania consuma anual circa 18 miliarde de metri cubi, din care aproximativ doua treimi provin din productia interna si aproximativ o treime reprezinta importurile din Rusia. Astfel, Gazprom este singura sursa de import a Romaniei prin care este asigurat aproximativ 35% din necesarul de consum intern.

In Romania, Gazprom livrareaza gaze naturale catre companiile romanesti printr-un tert – Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG (WIEE), in care Gazprom si Wintershall detin cate 50% din actiuni, din 1993. In 22 noiembrie 2005, WIEE a prelungit contractul de import al gazelor naturale cu Gazprom - Gazprom Export, compania de transport al gazelor naturale a Gazprom - pana in 2030. Companiile Distrigaz Nord, Distrigaz Sud si Romgaz au incheiat, in 2006, contracte cu WIEE pana in 2011, 2012 si respectiv, 2012. De asemenea, compania Conef Energy va cumpara de la producatorul rus Gazprom o cantitate de pana la doua miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, in baza unui contract semnat la inceputul lunii aprilie 2007, valabil in perioada 2010-2030. Conef Energy este o subsidiara a Conef, parte a grupului Marco Investment and Industries, care controleaza producatorul de aluminiu Alro Slatina, precum si firmele Alprom Slatina si Alum Tulcea.

O alta companie intermediara este Imex Oil Limited. Contractele de gaze naturale semnate cu Imex Oil Limited sunt cu livrare la granita Romaniei, iar cele semnate cu Conef, direct la sursa.

Rusia – interesata de companiile din sectorul energetic

Daca relatiile politice dintre Romania si Rusia, la sfarsitul anilor ’90, erau reci, in sfera comercial-economica, insa, s-au inregistrat noi tendinte. Companiile rusesti s-au aratat tot mai interesate de participarea la privatizarea intreprinderilor romanesti, mai ales din sectorul energetic. In 1998, compania petroliera Lukoil din Rusia a cumparat una dintre cele mai vechi rafinarii din Romania, Petrotel din Ploiesti. De asemenea, Gazprom si-a depus oferte la privatizarea Petrom si la distributorul de gaze Distrigaz Sud, insa n-a castigat in nicio parte. Igor Sidorov, consilierul economic al Ambasadei Rusei in Romania, declara, in 2006, ca Inter RAO EES intentioneaza sa participe la licitatiile pentru privatizarea societatilor din domeniul energetic, precum si la privatizarea unor centrale termoelectrice.
In noiembrie 2007, intr-un comunicat al firmei Lowe Public Relations, transmis din partea Ministerului rus al Tehnologiei Informatice si Comunicatiilor se specifica ca Gazprom este interesat de achizitionarea pachetul majoritar de actiuni al Romgaz Medias, atunci cand compania va fi scoasa la privatizare.

Depozitul subteran de la Margineni
Proiectul construirii unui depozit subteran de inmagazinare a gazelor naturale la Margineni a fost lansat inca din 2001, la inceputul mandatului PSD.

Discutiile au fost apoi amanate pentru aproape sase ani, fiind reluate in 2007, cand Romgaz anunta ca intentioneaza sa construiasca un depozit la Roman-Margineni, in judetul Neamt, in parteneriat cu Gazprom sau Rompetrol. La randul sau, Gazprom s-a arartat interesata de extinderea tranzitului gazelor rusesti si de contructia impreuna cu Romgaz a unui depozit subteran la Roman-Margineni (judetul Neamt),care va avea o capacitate de 600 milioane demetri cubi, care urmeaza safie extinsa panala doua miliardede metri cubi.

In 2003, Gazprom Export (compania de export a Gazprom) si Stroitransgaz (compania de transport al gazelor a Gazprom) si-au anuntat intentia de a construi un depozit subteran de inmagazinare a gazelor, la Roman - Margineni.

In 25 noiembrie 2005, s-a incheiat un memorandum pentru depozitul de gaze, partenerii acordului fiind Romgaz si The Rompetrol Group. Totusi, nici rusii, nici Rompetrol, nici Romgaz nu au mai continuat pasii necesari realizarii acestui proiect.

La inceputul lunii iunie 2007, oficiali ai Gazprom declarau ca elementul imporatnt al cooperarii ruso-romane in domeniul gazelor il reprezinta constructia unui depozit subteran pe teritoriul Romaniei, care va permite livrarea catre consumatori a unei cantitati suficiente de gaz in perioada de iarna si care va fluidiza capacitatea de transport al gazului. Gazprom considera ca Romania are un rol important in tranzitul gazului rusesc catre tarile balcanice. In 2007, au avut loc cateva intalniri pentru, insa partile nu au ajuns la niciun acord.

Firma ruseascã RAO EES este interesatã de privatizarea distribuitorilor de energie electricã, dar urmãreste si posibilitatea achizitionãrii de actiuni la Hidroelectrica, Termoelectrica, sau Gazprom la Romgaz sau Transgaz in momentul in care acestea vor fi scoase pe bursã.

Traian Basescu a criticat, in mai mult randuri, de cand a preluat mandatul de presedinte, faptul ca Rusia incearca sa conditioneze politic livrarile de gaz catre Europa. Totodata, Romania este unul dintre statele care plateste unul dintre cele mai mari preturi la gazele naturale din Europa, fapt care este interpretat ca fiind un rezultat al diferendelor in aceasta problema dintre Bucuresti si Moscova. De asemenea, autoritatile romane au sustinut ca doresc sa discute cu Moscova problema gazelor, dar ca acest lucru depinde de partea rusa.

Potrivit comunicatului, din 9 ianuarie 2006, al Ministerului Economiei si al Comertului, pretul gazelor din Rusia este stabilit pentru Romania in functie de formula de calcul care se aplica tuturor tarilor europene. Aceasta formula a fost aplicata Romaniei in conformitate cu Conventia Orenburg, semnata in anii '70 intre Guvernul Republicii Socialiste Romania si Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind colaborarea in valorificarea zacamantului de gaze condensate de la Orenburg si, legat de aceasta, livrarile de gaze naturale din URSS in RSR. Prevederile Conventiei de la Orenburg au fost prelungite prin Conventia interguvernamentala romano-rusa privind extinderea capacitatilor conductelor de tranzit al gazelor pe teritoriul Romaniei pentru cresterea livrarilor de gaze naturale din Federatia Rusa in terte tari si in Romania, a fost semnata la 25 octombrie 1996, la Moscova si aprobata de guvernul Romaniei prin Hotararea Guvernamentala Nr.1369 din 3 decembrie 1996.

Formula de calcul prin care se stabileste pretul gazelor naturale importate depinde, in principal, de cotatiile internationale ale pacurii si motorinei, dar si de discount-ul care se acorda in functie de durata contractului si cantitatile achizitionate. Pretul se reactualizeaza lunar, in functie de cotatiile internationale ale pacurii si motorinei din ultimele sase sau noua luni. Cresterea pretului la nivel mondial a petrolului se reflecta in pretul gazului.

Romania – implicata in proiecte de diversificare a rutelor de transport a gazelor naturale
Dupa extinderea din 2004, dependenta UE de gazul rusesc a crescut semnificativ. Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, si-a declarat deschis sprijinul pentru proiectele care vizeaza diversificarea rutelor de transport al hidrocarburilor spre statele Uniunii Europeane, ocolind Rusia. Astfel, Romania participa in cadrul a trei mari proiecte energetice europene: Nabucco, Constanta-Trieste si cablul submarin de transport al energiei electrice intre Romania si Turcia.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.