Ambasadoarea Turciei la Bucuresti: Evolutiile recente nu ar trebui sa discrediteze viitorul proiectului Nabucco

Ambasadoarea Ayse Sinirlioglu, acreditata la Bucuresti din aprilie 2008, a vorbit, intr-un interviu pentru NewsIn, despre gazoductul Nabucco, despre noua initiativa a Turciei, Platforma de Stabilitate si Cooperare in Caucaz, dar si despre Sinergia Marii Negre, despre cum rezista Turcia crizei financiare si despre relatiile romano-turce, care in plan diplomatic au implinit de curand 130 de ani.

Proiectul Nabucco, care prevede transportul de gaze naturale din zona Marii Caspice prin Turcia si Balcani pana in Austria, pe o distanta de 3.300 km, este menit sa diversifice sursele de furnizare de gaze naturale pentru Europa si sa diminueze astfel dependenta de gazele naturale din Rusia. Dupa recentul conflict din Georgia, dar si dupa ce tot mai multi membri ai consortiului Nabucco par sa fie interesati si de gazoductul concurent al Gazprom, South Stream, la care se adauga si criza financiara, ce ar putea afecta gazoductul a carui constructie va depasi 8 miliarde de euro, se ridica tot mai mult semne de intrebare in legatura cu fezabilitatea acestui proiect.

Ayse Sinirlioglu sustine insa ca viitorul conductei nu trebuie discreditat. "Turcia sustine proiectul Nabucco, care va avea o contributie esentiala la securitatea energetica a Europei. Evolutiile recente nu ar trebui sa discrediteze viitorul proiectului Nabucco. Acest proiect va ajuta Turcia sa devina cea de a patra artera a UE pentru gaz natural in anii ce vor urma", a explicat ambasadoarea Turciei.

Ea a accentuat faptul ca Romania si Turcia au aceeasi viziune asupra proiectului. "Ma bucur ca pot spune ca Turcia si Romania impartasesc aceeasi viziune despre realizarea acestui proiect cat mai repede cu putinta. Romania este unul dintre cei mai importanti parteneri pentru Nabucco si odata materializat acest proiect, Romania va juca un rol mai semnificativ in ceea ce priveste securitatea energetica a Europei", a afirmat Ayse Sinirlioglu.

Consortiul Nabucco este alcatuit din compania austriaca OMV, firma ungara Mol, Transgaz din Romania, Bulgargaz, compania turceasca Botas si RWE din Germania. Conducta ar putea transporta anual pana la 31 miliarde metri cubi de gaze naturale.

"Avand in vedere recentele evolutii din regiune, nevoia de a diversifica rutele de transport si resursele a devenit foarte importanta. O alimentare neintrerupta cu hidrocarburi din regiunea caspica extinsa si din Orientul Mijlociu catre Europa si chiar mai departe nu a fost niciodata un element atat de vital precum este astazi", a accentuat ambasadoarea Turciei.

Ayse Sinirlioglu a explicat ca Turcia este "o punte energetica naturala" intre tarile bogate in rezerve de petrol si gaze din bazinul caspic, Asia Centrala si Orientul Mijlociu, pe de o parte, si pietele de consum din intreaga lume, pe de cealalta. "De asemenea, Turcia este considerata cea mai viabila ruta din aceasta regiune volatila pentru o alimentare neintrerupta cu resurse energetice catre Occident", a adaugat diplomatul turc.

"Avand in vedere ca resursele de petrol si gaz sunt indispensanile pentru economiile noastre, Turcia si-a asumat responsabilitatea de a dezvolta proiecte care ar securiza furnizarea acestor resurse prin mai multe rute alternative", a punctat Ayse Sinirlioglu.

Turcia a propus, dupa conflictul din Georgia, o Platforma de Cooperare in Caucaz

Recenta criza din Georgia a dovedit o data in plus ca stabilitatea regiunii este extrem de fragila, iar climatul politic si de securitate al regiunii este extrem de vulnerabil la evolutiile interne si internationale, remarca Ayse Sinirlioglu.

Conflictele inghetate persistente din acest spatiu reprezinta un impediment major pentru initiativele de cooperare regionala in Caucazul de Sud. Ele reprezinta, de asemenea, o amenintare serioasa la adresa pacii si stabilitatii regiunii. De aceea, comunitatea internationala ar trebui sa faca eforturi pentru a le rezolva in cat mai scurt timp. Date fiind legaturile culturale, politice si economice cu popoarele si tarile din regiune, Turcia are un rol special, spune ambasadoarea, pentru a contribui la eforturile de transformare a regiunii intr-una guvernata de pace, securitate, stabilitate, prosperitate si cooperare.
"Inca de la inceputul conflictului din regiune am facut eforturi diplomatice pentru a facilita o solutie.

Credem ca lipsa de incredere dintre state direct sau indirect legata de conflictele inghetate din Caucaz impiedica incercarile de buna-credinta de rezolvare a conflictului", afirma ambasadoarea.
Ayse Sinirlioglu a explicat ca in ultimul deceniu, regiunea a atras mai multa atentie ca niciodata, devenind un coridor de transport pentru hidrocarburile din bazinul caspic catre pietele europene si avand o importanta strategica tot mai mare.

"Asa cum a facut si pana acum, Turcia va continua sa faca eforturi pentru a contribui la rezolvarea acestor probleme, la reducerea tensiunii generale din regiune, cat si la promovarea unei interactiuni mai stranse si la integrarea tarilor din regiune in plan mondial. Turcia considera ca problemele din Caucazul de Sud ar trebui rezolvate prin respectarea integritatii teritoriale a statelor, a independentei lor si a suveranitatii", a dat asigurari diplomatul turc.

Din prisma acestor principii, dupa conflictul din Georgia, Ankara a propus alcatuirea unei Platforme de Stabilitate si Cooperare in Caucaz, din care ar face parte Turcia, Georgia, Rusia, Armeni si Azerbaidjan, tari intre care aparent exista rivalitati ireconciliabile. Propunerea privind crearea unui forum de cooperare in Caucaz a fost adusa in discutie la sfarsitul lunii august de premierul turc Recep Tayyip Erdogan, tocmai din cauza temerilor legate de securitatea energetica. Platforma isi propune in primul rand restabilirea increderii si incearca sa rezolve problemele de securitate energetica din zona dupa conflictul ruso-georgian. Armenia ar putea deveni astfel ruta alternativa pentru gazul si petrolul venit din Rusia sau din alte state din Eurasia. Prima reactie a tarilor din regiune a fost pozitiva, iar Turcia continua contactele cu tarile implicate pentru a materializa aceasta initiativa, potrivit ambasadoarei.

"Majoritatea problemelor din Caucaz nu au numai o dimensiune bilaterala, ci una regionala si chiar multilaterala. De aceea, credem ca Platforma de Stabilitate si Cooperare in Caucaz va constitui un cadru foarte eficient in care problemele delicate dintre tarile din regiune pot fi rezolvate prin dialog si prin care conflictele armate pot fi prevenite pe viitor. Viziunea noastra aspura Platformei de Stabilitate si Cooperare in Caucaz este cea a unui forum pentru dialog. Nu intentionam sa limitam Platforma la solutionarea unei probleme specifice, cum ar fi de exemplu conflictul Rusia-Georgia. Totusi, daca pe parcurs partile implicate vor manifesta interese in acest sens, am putea face si acest lucru. Am conceput Platforma ca pe un proces, nu ca pe o actiune punctuala de scurta durata. De aceea, nu simtim nevoia sa ne grabim in punerea ei in aplicare. Nici nu ne imaginam aceasta initiativa ca pe un club exclusivist. Aceasta Platforma, odata ce este operationala, va fi deschisa cooperarii cu alti actori care manifesta un interes pentru regiune. Platforma, care nu este o alternativa la mecanismele internationale existente, ar facilita si complementa procesul prin eforturi de consolidare a increderii intre actorii din regiune", a explicat ambasadoarea Sinirlioglu.

Turcia si Sinergia Marii Negre

Exista voci care spun ca in regiunea Marii Negre sunt prea multe initiative de cooperare, care se suprapun. Tarile din regiunea Marii Negre fac eforturi pentru a se arata dispuse sa coopereze la nivel regional, dar uneori actorii vor sa isi impuna propriile abordari si interese, creand un mozaic ineficient si uneori redundant. Sinergia Marii Negre, Parteneriatul Estic, Platforma de Stabilitate si Cooperare, Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra, Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est - sunt doar cateva initiative de cooperare pentru tarile care fac parte din regiunea extinsa a Marii Negre. Romania, de pilda, este reticenta in a sprijini Parteneriatul Estic, sustinand un proiect mai vechi, Sinergia Marii Negre, din care fac parte si Rusia si Turcia, ceea ce, in viziunea ministrului roman de externe Lazar Comanescu, reprezinta un avantaj.

In principiu, spune ambasadoarea Sinirlioglu, Turcia sustine Sinergia Marii Negre, care include numeroase domenii de cooperare, cum ar fi transportul, energia, managamentul mediului si cel maritim. Turcia este dispusa sa ia parte in proiectele din cadrul initiativei UE Sinergia Marii Negre. Avand cea mai lunga coasta la Marea Neagra, Turcia atribuie o importanta deosebita cresterii cooperarii intre tarile din regiune. Din acest punct de vedere, Sinergia Marii Negre este un instrument eficient, considera Ayse Sinirlioglu.

Pe de alta parte, Parteneriatul Estic, care isi propune sa apropie de UE tarile aflate la est de blocul comunitar, este inca in curs de dezvoltare la nivel de Comisie Europeana. Pentru a putea evalua Parteneriatul Estic este nevoie ca parametrii de baza ai acestei initiative sa fie cunoscuti, a subliniat ambasadoarea.

BSEC (Organizatia pentru Cooperare la Marea Neagra) este cea mai cuprinzatoare organizatie regionala in zona extinsa a Marii Negre. BSEC asigura un context potrivit pentru promovarea legaturilor economice si comerciale din regiune si contribuie la cresterea prosperitatii in statele membre. "Credem ca o cooperare consolidata in regiune prin mecanismele BSEC vor genera beneficii economice si vor contribui la construirea increderii si a dialogului din zona. Aceasta, in schimb, va consolida stabilitatea si securitatea regiunii, ceea ce este atat in interesul regiunii, cat si al comunitatii internationale", a declarat Ayse Sinirlioglu.

In concluzie, ambasadoarea a sugerat ca o solutie avantajoasa ar fi combinarea celor doua proiecte - BSEC si Sinergia. "Exista proiecte si arii de cooperare similare in cadrul Sinergiei Marii Negre si a BSEC. De aceea, cele doua proiecte pot fi combinate. Printr-o abordare orientata catre rezultate, putem realiza diverse proiecte care ar spori cooperarea si interactiunea intre oamenii de la Marea Neagra, facandu-le viata mai buna", a completat ambasadoarea.

Intrebata daca Sinergia Marii Negre poate aduce Turcia mai aproape de obiectivul de a intra in UE, ambasadoarea a pus accent pe faptul ca "Turcia este o parte intrinseca a sistemului european de valori democratice si poate avea o contributie la armonizarea culturilor din UE si din afara acestui spatiu".

"Obtinerea calitatii de membru deplin al UE este un obiectiv strategic al politicii externe a Turciei", a reamintit Sinirlioglu, care a realizat un scurt istoric al drumul Turciei spre UE.

Relatiile Turciei cu organizatiile europene si transatlantice dateaza inca din anii celui de Al Doilea Razboi Mondial. In 1949, Turcia a devenit membru fondator al Consiliului Europei. Apoi, a devenit membra NATO in 1952. In 1963, Turcia a devenit un membru asociat al Comunitatii Economice Europene, predecesoarea Uniunii Europene.

Obtinerea calitatii de membru deplin al UE este un obiectiv strategic al politicii externe a Turciei. De aceea, depunerea candidaturii Turciei in 1987 si incheierea Uniunii Vamale la sfarsitul anului 1995 au reprezentat alte momente esentiale in calea spre integrarea in Uniune. Relatiile Turciei au luat o turnura importanta spre aderare. Raportul Comisiei Europene asupra Turciei prezentat in octombrie 2004 a retinut reformulele politice realizate dupa Consiliul European de la Helsinki in 1999, unde Turcia a fost recunoscuta oficial ca si stat candidat menit sa adere la UE in baza acelorasi criterii aplicate si celorlalti condidati. Doua luni mai rarziu, Consiliul European de la Bruxelles, in concordanta cu recomandarile Comisiei, a propuntat decizia ca negocierile de aderare intre Turcia si UE incep la 2 octombrie 2005. In urma acestei decizii, Turcia a inceput negocierile pe opt capitole.

"Turcia este o parte intrinseca a sistemului european de valori democratice si poate avea o contributie la armonizarea culturilor din UE si din afara acestui spatiu. Noi credem ca proiectul integrarii europene va fi incomplet pana cand Turcia nu este membru deplin al Turciei", a accentuat ambasadoarea Sinirlioglu.

Turisti intr-un an in Turcia - cat populatia Romaniei

"Noi consideram ca turismul este o unealta pentru imbunatatirea contactelor intre oamenii care apartin de culturi diferite", declara ambasadoarea Turciei la Bucuresti. In Turcia, turismul a devenit unul dintre sectoarele-cheie in ultimii ani. "Anul trecut tara noastra a fost vizitata de 21 de milioane de straini. Noi credem ca prin cresterea numarului vizitatorilor vom aduce o contributie semnificativa intelegerii dintre cetatenii turci si cei care viziteaza Turcia", spune Ayse Sinirlioglu.

In ceea ce-i priveste pe turistii romani, in 2007 s-a inregistrat o crestere cu peste 50% a numarului lor, adica aproximativ 400.000 de romani au fost in Turcia. "Suntem foarte bucurosi de acest fapt. Turcii si romanii au avut puternice legaturi de prietenie bazata pe istoria comuna. Am dori sa aprofundam aceste legaturi prin incurajarea mai multor romani sa viziteze Turci si viceversa", spune ambasadoarea.

"Minoritatea turca din Romania constituie un aspect important al relatiilor noastre bilaterale si o consideram ca fiind o punte a prieteniei dintre noi. Comunitatea turca traieste de sute de ani intr-o atmosfera pasnica in Romania. Vrem ca ei sa continue sa fie cetateni romani respectuosi si de succes si sa contribuie la dezvoltarea Romaniei", a adaugat Ayse Sinirlioglu.

Romania si Turcia au marcat de curand 130 de ani de relatii diplomatice. In ultimii ani, cooperarea comerciala dintre Romania si Turcia a atins un nivel fara precedent. Schimburile comerciale au ajuns in 2007 la suma de 6,7 miliarde de dolari si este de asteptat ca aceasta sa depaseasca 8 miliarde de dolari pana la sfarsitul acestui an. "Sunt increzatoare ca in viitorul apropiat va fi depasit pragul de 10 miliarde", a declarat ambasadoarea Turciei.

Cele mai importante produse din Turcia importate in Romania provin din industria alimentara, industria chimca, textila, agricultura, sunt produse mecanice si aparatura electrica, potrivit ambasadoarei. Turcia importa din Romania alimente, produse din industria chimica, produse petroliere si fier.

Ambasadoarea spune ca economia Turciei a fost pana acum rezistenta in fata crizei economice mondiale. Cresterea reala a PIB-ului a fost, de exemplu, de 4,2% in prima jumatate a anului. "Ramanem optimisti in ceea ce priveste cresterea pe termen mediu si lung. Datele demografice ale Turciei sunt favorabile si implementam reforme care ar spori productivitatea. De asemenea, perspectivele de crestere pe termen mediu si lung ar trebui sa atraga in continuare resurse financiare", este de parere diplomatul turc.

Disciplina fiscala ramane cel mai important pilon al programului economic al Turciei, subliniaza insa Ayse Sinirlioglu. Multumita reformelor fiscale din ultimii ani, Turcia a scazut datoria publica la 37% din PIB. Turcia este hotatrata sa sporeasca credibilitatea sistemului sau financiar pe termen mediu si lung. Recent, Turcia a adoptat si a implementat un numar de reforme esentiale, inclusiv reforma sigurantei sociale, reforma pietei muncii si reforma pietei de energie.

Sectorul bancar al Turciei este, de asemenea puternic si sanatos, fiind bine capitalizat si avand active solide, da asigurari ambasadoarea. Banca Centrala a Turciei are rezerve de aproape 75 de miliarde de dolari.

In concluzie, fundamentele macroeconomice ale Turciei sunt puternice, potrivit ambasadoarei. "Chiar daca acest fapt nu face Turcia imuna la actuala criza, ar trebui sa ne faca mai rezistenti", a adaugat ea.

Ambasadoarea spune ca, in general, investitorii turci sunt satisfacuti de conditiile pe care le gasesc pe piata din Romania, problema fiind insa rata scazuta a fortei de munca calificata disponibila in Romania si sistemul care prevede un numar limitat de straini angajati.

"Ca si alte companii, cele turce intampina anumite dificultati in ceea ce priveste angajarea oamenilor care au calificarea potrivita, din cauza lipsei de forta de munca. De aceea, este nevoie ca ei sa aduca personal tehnic si alti angajati din Turcia. Totusi, sistemul care prevede doar o cota parte de angajati straini angajati nu permite aducerea unui numar suficient de oameni din Turcia", semnaleaza Ayse Sinirlioglu.

Intrebata cum vede colaborarea cu o noua administratie in Romania, ambasadoarea a insistat asupra planului economic. "Cred ca, dupa aceste alegeri parlamentare (din 30 noiembrie - n.r), putem sa colaboram cu Romania pentru a face mai multe, mai ales pe plan economic, exploatand marele potential existent", a conchis ambasadoarea.

Ayse Sinirlioglu este de cateva luni ambasador al Turciei la Bucuresti. Absolventa a Academiei de Stiinte Economice din cadrul Universitatii "Marmara" din Istanbul, cu master in Stiinte Politice obtinut la Universitatea Bogazici din Istanbul, Ayse Sinirlioglu a mai activat in cadrul diplomatiei in calitate de viceconsul la Consulatul Turciei din Roterdam, precum si consul general la New York, Geneva si Amman.