Alegerea presedintelui SUA, un proces complex, mostenit din secolul al XIX-lea

Colegiul Electoral, relicva istorica a Constitutiei din secolul al XIX-lea, va fi cel care va alege de fapt presedintele si vicepresedintele. Creat in baza amendamentului al XII-lea al Constitutiei, datand din 1804, Colegiul electoral are 538 de membri. Fiecare stat este reprezentat de mari electori, al caror numar este egal cu cel al senatorilor si reprezentantilor sai din Congres. Districtul Columbia, din care face parte si capitala Statelor Unite, Washington, nu are niciun reprezentant cu drept de vot in Legislativ, dar dispune de trei mari electori in Colegiul electoral.

Statul cu cea mai mare populatie, California, dispune de 55 de mari electori, in timp ce statele cu cei mai putini locuitori au minim trei reprezentanti in Colegiul electoral.

Modul de desemnare a marilor electori variaza de la un stat la altul. Marii electori sunt alesi, adesea, din randul administratiei locale, al liderilor partidelor democrat si republican sau al persoanelor apropiate candidatului la presedintie castigator in statul respectiv. Constitutia americana este foarte concisa in ceea ce priveste calificarile necesare pentru a deveni mare elector. Articolul II stipuleaza doar ca niciun membru al Congresului nu poate fi numit mare elector.

Un candidat trebuie sa obtina majoritatea absoluta de voturi ale marilor electori pentru a deveni presedinte, adica 270. In caz de egalitate, Camera Reprezentantilor este cea care desemneaza viitorul presedinte. O astfel de situatie s-a produs doar de doua ori in istorie, in 1800 si in 1824. Senatului ii revina sarcina sa aleaga vicepresedintele in caz de egalitate, asa cum s-a intamplat in 1836.

In baza acestui sistem, este posibil ca un candidat sa devina presedinte fara a obtine majoritatea absoluta a voturilor populare, asa cum s-a intamplat in anul 2000 si in alte trei randuri in istoria Statelor Unite. Aceasta anomalie se produce pentru ca in aproape toate cazurile - cu exceptia statelor Maine si Nebraska - candidatul care castiga obtine toti marii electori ai statutului respectiv. Astfel, este suficient ca un candidat sa obtina cu un vot mai mult decat rivalul sau in California pentru a obtine sustinerea a 55 de mari electori.

In ultimii 200 de ani au fost prezentate Congresului aproximativ 700 de propuneri care vizau sa modifice sau sa elimine Colegiul electoral, dar niciuna nu a fost aprobata.

Din cauza acestui sistem complex, candidatii privilegiaza cateva state mai importante (Florida, Ohio, Pennsylvania, Michigan, Colorado), care trec dintr-o tabara in alta si pot, in concluzie, sa hotarasca soarta alegerilor. In schimb ei, neglijeaza campania in alte state, care, desi dispun de un numar important de electori, voteaza in general constant pentru una dintre tabere. Acesta este cazul Texasului (34 de mari electori), unde va castiga, probabil, republicanul John McCain, sau al Illinois-ului (21 de mari electori), unde castigator va fi Obama.

Marii electori se reunesc in capitala statului lor pentru a alege oficial presedintele si vicepresedintele in prima zi de luni dupa a doua zi de miercuri din luna decembrie, adica, anul acesta, in 15 decembrie.

Al 44-lea presedinte al Statelor Unite va depune juramantul si va fi investit in functie in 20 ianuarie 2009.