Jocurile din copilarie prepara sexualitatea celor maturi

Psihanalistii explica modul in care acestea se intrepatrund.

Sexualitatea, asa cum o definea Sigmund Freud, cuprinde toate placerile corpului, denumite de acesta "placeri erogene". Prima placere corporala a nou-nascutului, aceea de a se hrani, este una orala. In functie de etapele maturizarii psihice si fizice, placerile erogene vor include progresiv zone noi (zona anala apoi uretrala), pana cand, in perioada oedipiana, vor interesa sfera genitala propriu-zisa. In acel moment, sexualitatea va fi influentata de diferentele dintre sexe.

"Prin urmare, sexualitatea, in sens larg, intereseaza nu numai adolescentul si adultul, dar si copilul", explica dr. J.P. Boyer, psihanalist francez, autorul lucrarii „Copiii nostri si sexualitatea". Iar sexualitatea la varsta maturitatii este modelata si marcata de cea din vremea copilariei, explica psihologii. In copilarie, sexualitatea este supusa unor "conflicte intrapsihice" care pun in conflict sentimentele de ura cu cele de dragoste, explica psihologii.

Schitarea primelor crochiuri ale sexualitatii apar inca din primii ani de viata. La varsta de trei-patru ani, baietelul se extaziaza in fata mamei sale si isi exprima dorinta de a se casatori cu ea cand va creste. Fetitele se admira in fata oglinzii si isi imagineaza momentul casatoriei.

„Primele semne ale senzualitatii relatiilor dintre un copil si mama configureaza sexualitatea acestuia", sustine psihanalistul francez. Relatia copil-mama formeaza primele sentimente de atractie, de atasament afectiv, de dragoste, primele experiente corporale care compun matricea viitoarei sexualitati a individului.

Odata ce incepe sa mearga, copilul se indeparteaza de mama si de fuziunea cu aceasta si trebuie sa faca fata unor restrictii. Este perioada cand copilul pierde privilegiul de a fi centrul atentiei intregii familii si adopta o pozitie de fronda cand cuvantul de ordine este "nu".

Sub egida unei inconstiente amenintari a "castrarii" venita din exterior, in persoana tatalui, baietelul nu mai este obiectul unic al dragostei mamei sale si se instaleaza intr-o relatie de rivalitate cu tatal sau pe care incearca sa il imite pentru a-l surclasa mai tarziu.

Fetitele realizeaza diferenta anatomica - lipsa penisului - care le pun in inferioritate fata de baietei si isi canalizeaza dorintele catre ideea de a avea un copil cu propriul tata, apoi, in adolescenta, isi vor dori un copil de la un barbat.

Sexualitatea adultilor este insa puternic influentata de experientele din copilarie, de jocurile aparent inocente care mai tarziu isi vor pune amprenta asupra personalitatii erotice a individului matur. „Jocul dragostei" nu este doar o vorba in vant. „Jocul si dragostea, afirma dr. Boyer, sunt apropiate in primul rand pentru ca tin de ceea ce obisnuit se numeste domeniul placerii, iar pe de alta parte nici unul, nici celalalt nu par sa fie indispensabile supravietuirii". Cu toate ca supravietuirea fara oricare dintre ele devine extrem de terna, chiar insuportabila.

Pentru dezvoltarea normala a pulsiunilor sexuale, psihologii sustin ca jocul este important in-tr-un­ mod cu totul particular, fiind considerat de unii o caracteristica definitorie a lui Homo ludens (in traducere libera, „Omul care se joaca").

Pentru parinti este foarte important sa perceapa aceste jocuri ca pe o etapa importanta in dezvoltarea copiilor
Dr. J.P. Boyer, psihanalist

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe