Traficantii de cadavre

Pentru cateva rupii, unii indieni fura cadavre ingropate recent, dupa care spala osemintele, le fierb, le lustruiesc si le vopsesc. O vertebra poate costa 30 de euro, o coloana vertebrala - 272 de euro, un craniu cu toti dintii - 820 de euro, iar un schelet intreg peste 2000 de euro. Acesta este tariful macabrului trafic ce leaga cimitire din orase ale Asiei de Sud de aulele celor mai prestigioase academii de medicina occidentale: comertul cu oase umane, dezvaluie ziarul La Stampa, citat de Rompres. Daca v-ati intrebat vreodata al cui a fost scheletul expus in vitrina in timpul orei de anatomie, raspunsul va poate duce, cu mari probabilitati, spre un sat indepartat din India. De aici vine cea mai mare parte a populatiei "osoase" si "silentioase" care s-a stabilit in laboratoarele de pe intreaga planeta. Ultimul numar al saptamanalului american "Wired" relateaza despre acest business clandestin in valoare de sute de mii de dolari. Articolul din "Wired" a fost inspirat de un eveniment de cronica neagra survenit in India. In luna aprilie, autoritatile statului Bengal din vest au descoperit o "fabrica" de oase umane unde o banda de sase persoane sectiona cadavre deshumate ilegal, pentru a le vinde scheletele. Cateva luni mai tarziu, politia de frontiera din Jaigon a blocat o banda de traficanti care intentiona sa duca o incarcatura de oase in Bhutan. In timpul interogatoriului, persoanele arestate au explicat ca marfa este deosebit de cautata si in manastirile budiste, unde femurul scobit poate fi folosit ca instrument muzical, iar craniile pentru a bea in timpul ceremoniilor religioase.

60 de mii de schelete pe an

Comertul cu oseminte a fost legal in India pana la jumatatea anilor '80, cand spitale si Universitati americane si europene apelau la New Delhi si Calcutta pentru a-si procura cantitati mari de cranii, tibii si coloane vertebrale. Business-ul a inceput in secolul al XIX-lea, dupa aprobarea, in 1832, a "Anatomy Act", o lege care interzicea in Marea Britanie deshumarea clandestina a cadavrelor. Pentru a satisface cererea, institutiile medicale britanice s-au adresat coloniilor, in primul rand Indiei. Afacerea s-a dovedit profitabila. In 1984, fosta colonie exporta 60.000 de schelete pe an, iar fabricile de oase din Calcutta avea incasari ce atingeau un milion de dolari. Ulterior, cand un comerciant a fost surprins in timp ce vindea 1500 de schelete de copii, guvernul a intervenit printr-o lege care interzice exportul de oase. Prevederea nu a facut altceva decat sa creasca preturile si a deplasat comertul spre China.