"Din cauza faptului ca gheata se topeste, ursii trebuie sa isi foloseasca mai mult energia pentru a vana", a explicat Cino Pertoldi, profesor de biologie la Universitatea Aarhus si Academia poloneza de stiinte. Cercetatorii au descoperit si diferente intre formele craniilor de-a lungul timpului.
Pertoldi sustine ca nu este posibil sa se determine cauza exacta a fenomenului, dar schimbarile ar putea fi determinate de mediu si mai ales de poluantii care s-au acumulat la Arctic. Din acest motiv, cercetatorii au studiat in special compusii de carbon si halogenii – fluor, clor, brom, iod. Unele dintre aceste subtante au fost eliminate deja de pe piata, dar altele sunt inca folosite in industrie, printre care solventi, pesticide, agenti de refrigerare si adezivi.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Un brand britanic de fish and chips intră pe piața din România. Cine este...
Sursa: retail.ro
-
Rețetă de Cheesecake Red Velvet, desertul care aduce eleganța cofetăriei...
Sursa: garbo.ro
-
titlu-test-ovidiu mihaila
Sursa: start-up.ro
-
Pietre la rinichi: adevăruri medicale, mituri populare și pași practici...
Sursa: kudika.ro