Cele mai bune medicamente din lume

Recent, intr-o zi friguroasa, James Wong a parcurs pe jos drumul spre casa intr-o jacheta subtire. Este un optimist, s-a justificat el. Dar ca sa fie sigur ca nu raceste, atunci cand a ajuns acasa si-a preparat supa de pui dupa reteta bunicii sale, folosin radacini de echinacea, fructe de padure goji, cantitati mari
de ghimbir, chilli si usturoi.

"N-am mai racit", spune el. "Este un lucru pe care il fac tot timpul. In Asia, mancarea nu este asa strict delimitata de medicamente. Supa ar fi fost oricum consumata la cina, chiar daca nu te simteai rau".

Aceasta reteta a lui Wong, pentru intarirea sistemului imunitar, se regaseste in cartea sa, "Cultiva-ti singur medicamentele", un set
de instructiuni pentru remedii pe baza de plante si produse de infrumusetate. Dupa aceasta carte se filmeaza si o emisiune cu acelasi nume, pe BBC Two. Titlul poate parea provocator, dar Wong este un tocilar (dupa cum spune chiar el) cuceritor cu o misiune simpla: vrea ca oamenii din Occident sa priveasca plantele nu ca pe obiecte de decor, ci ca pe niste substante chimice ce pot fi remedii pentru multe afectiuni, de la insomnie la cistita sau paduchi.

Inainte sa respingi ideea de sanatate prin natura pe motiv ca este invechita, trebuie sa afli ca multe plante contin aceleasi ingrediente active ca si medicamentele comercializate. Aspirina, cu toate ca in prezent este sintetica, a derivat initial din acidul salicilic, gasit in salcie, cretusca si in arbustul spirea. Calmantele cu morfina au la baza opiu, din maci, iar pilulele contraceptive au fost initial obtinute din cartofi dulci mexicani. Organizatia Mondiala pentru Sanatate estimeaza ca 80% din populatia lumii foloseste medicamente pe baza de plante pentru a se vindeca.

"Este o problema culturala. In Malaezia, unde mi-am petrecut o mare parte din copilarie, medicina occidentala a aparut si a fost vazuta ca utila, dar ca ajutor al medicinei traditionale, care nu s-a irosit niciodata. In Europa de Nord, revolutia industriala a facut oamenii sa paraseasca satele, unde aveau bogate cunostinte etnobotanice, si sa poposeasca in orase. PEste cateva generatii, toate aceste cunostinte s-au pierdut. A mai ramas foarte putin de transmis mai departe".

Wong are 27 de ani si este etnobotanist- un om de stiinta care studiaza uzul plantelor. In casa bunicii sale din Malaezia a inteles ca plantele nu sunt doar frumoase, ci si ca multe dintre ele pot fi foare folositoare. "Ma plimbam cu bunica prin gradina. Uneori, ea rupea cate o frunza de palmier, si dupa cateva minute de origami, obtinea o palarie perfect functionala pe care o folosea ceva vreme", isi aminteste el.

---

Despre autor: