Speranta de viata a unui american cu educatie superioara este de 82 de ani. Cei care s-au multumit cu liceul n-apuca, in medie, mai mult de 75 de ani.

Un studiu de sociologie medicala realizat la Universitatea din Harvard a descoperit o corelatie insolita intre speranta de viata si nivelul de educatie. Astfel, persoanele care au cel putin un an de colegiu se pot astepta sa traiasca in medie cu sapte ani mai mult decat cei care au doar studii liceale, sustin David Cutler si Ellen Meara intr-un studiu realizat la Universitatea din Harvard si publicat in revista „Health Affairs“. Cercetarea mai arata ca diferenta in privinta sperantei de viata a crescut in ultimii treizeci de ani. Din 1980 incoace, cei educati traiesc, in medie, cu cel putin 1,6 ani mai mult, pe cand durata vietii americanilor cu liceu s-a marit cu abia o jumatate de an, releva site-ul ABC News.

„Intre 1980 si 2000, speranta de viata a crescut aproape numai pentru grupurile cu educatie superioara“, se arata in cercetare.

„Ne place sa credem ca, atunci cand tara devine mai sanatoasa, toti avem de castigat din asta“, spune David Cutler, profesor de economie. Or, rezultatul a adus la suprafata discrepante evidente privind efectele politicilor de sanatate. „Cu acest studiu ne-am dat seama ca valul din ultima vreme a ridicat doar o jumatate dintre barci, care oricum o duceau mai bine de la bun inceput“, a metaforizat Cutler, citat de CBS News. Studiul de la Harvard arata ca in 1990 diferenta sperantei de viata dintre persoanele cu educatie superioara si cele cu liceu era de 5,8 ani. In schimb, in 2000, ecartul s-a largit la 7,8 ani. In cazul populatiei de culoare, deosebirea ajunge la 8,4 ani. Distanta se reduce pentru grupul femeilor albe. „In anul 2000, femeile educate se pot astepta sa traiasca mai mult cu cinci ani decat femeile care n-au terminat liceul“, releva CBC News.

Drept explicatie a acestor diferente, cercetatorii sugereaza ca educatia suplimentara contribuie la un stil de viata aparte, in care e de asteptat ca oamenii sa evite comportamentele nesanatoase sau riscante. „Educatia schimba felul in care oamenii crediteaza informatiile stiintifice, dar si modul in care se raporteaza cognitiv la lucrurile din jur“, spune Cutler. Colega sa de cercetare, Ellen Meara, atrage atentia asupra faptului ca educatia pentru sanatate nu ajunge decat la urechile celor dispusi s-o ia in seama.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.