Din spatele ciresilor infloriti: De ce iubim Japonia?

Acum sa presupunem din nou. Insa sa ne imaginam un alt scenariu. De aceasta data suntem in Japonia anului 2009, tot la o ceasca de ceai, urmarind in liniste gradina si florile de cires scuturandu-se. Probabil am descoperi ca nimic nu s-a schimbat. Nu este inca primavara, poate doar asta difera, dar daca ar fi gradina ar fi o mare de sakura- (ciresi infloriti), care ar marca deschiderea sarbatorii florilor de cires, hanami, atunci ne-am simti exact ca Sayuri.

Inca din Perioada Heian (794-1185), privitul infloritului ciresilor era rezervat numai clasei aristocrate insa odata cu perioada Momoyama (1568-1600) obiceiul s-a extins in randurile intregii populatii. Astazi, devenind un simbol binecunoscut al Japoniei, floarea de cires este o atractie turistica deosebita pe teritoriul intregii tari. Potrivit Manga-Anime, In Japonia exista peste 400 de varietati de ciresi iar acestia sunt diferiti de cei din alte tari, in sensul ca nu sunt plantati pentru fructe, ci numai pentru florile lor. Perioada de inflorire difera oarecum, incepand cu luna ianuarie in Okinawa si culminand cu o adevarata "explozie" de flori spre sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie, in special in regiunea Honshu. In Hokkaido, sakura isi atinge maximul de frumusete in luna mai, in iunie fiind sfarsitul perioadei de inflorire. Inflorirea propriu zisa dureaza insa foarte putin (doua - trei zile) si acest fapt da un plus de intensitate trairilor si emotiilor din aceasta perioada. Perioada coincide in Japonia si cu inceperea anului scolar (luna aprilie). Sakura este un motiv de bucurie pentru toata lumea si este de obicei sarbatorita prin tot felul de petreceri, fiind create chiar adevarate festivaluri cu participare foarte numeroasa (in japoneza, acestea poarta numele de hanami).

Long Island's Sakura Matsuri: Japanese Cherry Blossom Festival

GHEISELE: "Lumea mea este pe cat de interzisa, pe atat de fragila; fara misterele ei, nu ar putea supravietui"

Poate va mai amintiti cum zugravea Arthur Golden , acest festival in cartea „Memoriile unei gheise”. Imaginea sutelor de ciresi infloriti, pe sub ramurile carora gheise insotite de domni sobri si eleganti, se plimbau leganandu-si umbrelele si siluetele acoperite cu chimonouri. Era un peisaj de vis. Poate daca nu v-a impresionat cartea, atunci ecranizarea filmului, v-a facut sigur sa va doriti sa traiti in acea perioada. Castigatorul a 3 premii Oscar, 3 premii Bafta si al Globului de Aur in 2006, filmul regizat de Rob Marshall, a continuat intentia scriitorului american de a descrie o lume, care nu e foarte mult pusa sub vizorul occidentalilor. Si pe buna dreptate, pentru ca intreaga cultura japoneza cu gheisele si samuraii, cu festivalurile si traditiile sale, ceremonia ceaiului, cu origami-ul si sanctuarele si muzeele de istorie trebuie pastrate intacte.

Multa vreme am avut o parere preconceputa despre gheise, asemanandu-le cu damele de companie, fara sa stiu ca defapt ele sunt promotoare ale frumusetii si ale artei, fascinand de secole cu imaginea lor misterioasa. Geisha este o femeie profesionista care face atmosfera prin prezentarea artelor traditionale japoneze la banchete, potrivit Elady.ro. Ea nu este o prostituata, ci o femeie culta, educata, a carei existenta este menita sa tinda spre perfectiune. Fetele care vor sa devina gheise trec prin multe stadii stricte in timpul carora invata arte traditionale cum ar fi: cantatul la instrumente muzicale, dansul, dar si arta conversatiei si alte abilitati sociale.

Cele mai cunoscute hanamichi (cartiere de gheise) pot fi gasite in Tokio si Kyoto. Medievalul Edo, asa cum era cunoscut Tokio, era, pana nu de mult, vizitat pentru Yoshiwara, cartierul placerilor, unde actorii si cantaretii se amestecau pe strazi cu turistii si comerciantii. In Kyoto, distractia isi avea locul in cartierul Shimabara, locul in care si astazi gheisele isi intretin clientii la faimoasele ceremonii ale ceaiului. Tot aici stadiile gheiselor sunt numite “maiko”. Gheisele sunt imbracate in kimonouri, si fata lor este machiata puternic, in asa fel incat sa para foarte pala. Daca esti turist si iti doresti neaprata sa vezi gheise la Kyoto trebuie sa mergi la sigur, in unele districte ale orasului Kyoto (de exemplu: Gion si Pontocho sau in Kanazawa's Higashi Districtul Geisha).

Festivalul florilor de cires nu m-a dus cu gandul doar la la gheise si samurai, ci si la artele traditionale japoneze, care nu sunt putine (ikebana, origami, ukiyo-e, mestesugarit (papusi), poezie, spectacole (bunraku, dans, kabuki, noh, rakugo), tradititii ( jocuri, onsen, sento, ceremonia ceaiului, budo, architectura, gradinarit, sabii "nihonoto") si arta culinara. Apoi am zburat inapoi in copilarie, catre povestile nemuritoare japoneze, cu taietorii de bambus, catre benzile desenate, manga ori komikku si filmele animate (anime) si tamagotchiul de care nu ma puteam desparti. Insa Japonia si cultura sunt un amestec atat de fascinant, incat e imposibil sa nu avem fiecare dintre noi cate o melodie, cate un film sau cate un personaj care sa nu ne poarte macar virtual in „Tara Soarelui Rasare” .

Romania si Japonia in 2009: "Anul Prieteniei dintre Japonia si tarile dunarene"

Potrivit MangaShop, pe data de 13 ianuarie ambasadorul Yoshinobu Higashi i-a facut o vizita lui Emil Boc, Prim-Ministru al Romaniei si i-a inmanat mesajul de felicitare din partea dl. Taro Aso, Prim-Ministru al Japoniei cu ocazia implinirii anul acesta a 50 de ani de la reluarea relatiilor diplomatice dintre Japonia si Romania si a anului aniversar "Japan-Danube Friendship Year 2009". Cu aceasta ocazie a fost reconfirmata prietenia Japoniei si cu Austria, Ungaria, Bulgaria. Piesele "Sake-ul matusii" (teatru kyogen) si "Doamna Aoi" (teatru No-) vor deschide seria evenimentelor culturale dedicate Anului prieteniei dintre Japonia si Tarile Dunarene, pe data de 6 si 7 februarie, de la ora 19,00. Potrivit NewsIn,
evenimentul din Sala Mare a Teatrului National este oferit de Asociatia No-gaku (Asociatia Actorilor Profesionisti de Teatru No- din Japonia), care invita spectatorii romani la prima reprezentatie de acest fel din Romania.Spectacolul este organizat de Ambasada Japoniei in Romania, Fundatia Japonia si Teatrul National Bucuresti.

De ce iubim Japonia...?

De curand melodia trupei britanice Coldplay, „Lovers in Japan” a trupei Coldplay si fluturii din hartie washi, m-au facut sa-mi doresc o vizita intr-o tara atat de calda si de colorata, ce ar mai alunga putin din intemperiile vremii din Romania. Chris Martin, solistul trupei spunea despre aceasta tara ca „Nimeni nu asociaza romantismul cu Japonia. Toata lumea se gandeste la Hitachi si la Kung Fu Panda, dar de fiecare data cand ajungem in Japonia, aceasta ne daruieste cele mai frumoase rasarituri.”

Daca as pleca intr-o calatorie in Japonia, una dintre primele experiente pe care le-as incerca, ar fi circuitul centrelor de spa, al bailor calde (onsen). In Japonia, poti intalni peste 3.000 de astfel de onsen deschise publicului aproape pe tot parcursul anului. Nimic nu e mai placut decat sa te scufunzi intr-o piscina fierbinte in timp ce respiri aerul rece al iernii tarzii, sorbi incet dintr-o ceasca de sake (nihonshu) si admiri muntii inzapeziti aflati la doar cativa pasi mai incolo. Apoi, as vizita unul dintre imensele cimitirele japoneze, care sunt practic mici expozitii miniaturale de bonzai de diferite marimi, adevarate gradini japoneze, fie de tip zen, fie de tip tsukiyama, potrivit Muza-Chan.net. Nu as rata pentru nimic in lume templele Zen, aflate in slujba lui Budha. Cele mai impresionante temple sunt localizate in zonele Kyoto si Nara, si sunt constituite din sapte cladiri principale: to (pagoda), kondo (sala principala), kodo (sala de lectura), shorro (camera clopotului), kyozo (unde se afla scriptele budiste), sobo (dormitorul) si jikido (camera in care se ia masa). In plus Kimono-ul si yukata, hainele japoneze traditionale.alaturi de ceremonia Ceaiului (Sado) este un ritual puternic influentat de Zen Buddhism, toate te fac sa-ti doresti sa petreci macar cateva clipe alaturi de acesti oameni.

Ca sa inchei, avand certitudinea ca am omis multe din lucrurile pe care le-am putea face in Japonia, am gasit cel mai simplu lucru care ar putea sa ne apropie cat de cat de aceasta tara. Am putea sa invatam limba japoneza si sa asteptam acea zi, cand o sa ne plimbam printre ciresi infloriti. Pana atunci Talksushi !!!